Polonia tocmai a primit un avertisment dur din partea piețelor financiare: Moody’s i-a retrogradat ratingul, după ani de deficite ridicate și creștere a datoriei publice. Pentru România, vestea de la Varșovia ar trebui privită mai puțin ca o problemă a vecinilor și mai mult ca o avanpremieră.

Diferența este că Bucureștiul pornește deja dintr-o poziție mai fragilă.

Randamentele obligațiunilor poloneze pe zece ani au trecut de 6%, nivel considerat suficient de ridicat pentru a pune presiune serioasă asupra finanțelor publice. În interiorul Uniunii Europene există însă o țară care plătește și mai scump pentru a se împrumuta: România.

Iar în cazul României problema fiscală se suprapune peste o criză politică prelungită, fără un guvern cu puteri depline și fără o majoritate parlamentară stabilă.

Fitch a spus deja aproape explicit ce poate urma

Avertismentul nu mai este unul teoretic.

În 18 septembrie, Malgorzata Krzywicka, analist Fitch Ratings, declara pentru Bloomberg că România riscă să ajungă în categoria „junk” dacă actuala criză politică se prelungește.

„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe întrebări privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, a explicat reprezentanta Fitch.

România se află în prezent la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Cu alte cuvinte, între actualul rating și statutul „junk” nu mai există nicio treaptă intermediară la Fitch. Agenția urmează să facă următoarea evaluare a României în ianuarie 2027.

Mai aproape este însă evaluarea S&P Global, programată pentru 2 octombrie, în timp ce Moody’s menține, de asemenea, perspectiva negativă pentru România.

Problema României nu mai este doar deficitul

Deficitul bugetar este doar jumătate din ecuație. Cealaltă jumătate este capacitatea politică a statului de a-l reduce.

Aici apare riscul real.

Guvernul Bolojan a căzut în luna mai, iar România traversează de atunci o perioadă lungă de instabilitate politică. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, după ce tentativele anterioare de formare a unui guvern stabil nu au produs o majoritate parlamentară. Mureșan are la dispoziție zece zile pentru a forma cabinetul și a cere votul Parlamentului.

Problema pentru piețe este simplă: deficitul nu se reduce prin declarații politice. Este nevoie de buget, legislație fiscală, măsuri administrative și de o majoritate capabilă să le voteze și să le mențină.

Exact această capacitate începe să fie pusă sub semnul întrebării.

Fitch estimează pentru România un deficit de aproximativ 5,9% din PIB în 2026 și consideră necesară o ajustare suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru stabilizarea datoriei publice pe termen mediu. România vine după un deficit uriaș, de 9,3% din PIB în 2024.

În aceste condiții, fiecare săptămână suplimentară de blocaj politic începe să aibă un preț.

Polonia arată ce se întâmplă când piețele își pierd răbdarea

Cazul Poloniei este relevant tocmai pentru că economia poloneză este mai mare, iar ratingul său rămâne superior celui românesc.

Cu toate acestea, deficitele repetate de peste 6% din PIB și lipsa unui program convingător de consolidare fiscală au început să coste. Moody’s a coborât ratingul Poloniei la A3, iar dobânzile plătite de stat pentru finanțare au crescut puternic.

Cheltuielile Poloniei cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,1% din PIB în 2027, față de 2,6% în 2026. Este mecanismul clasic al deteriorării fiscale: statul acumulează datorie, creditorii cer dobânzi mai mari, iar dobânzile mai mari produc la rândul lor un deficit mai mare.

România este deja mai scump finanțată decât Polonia.

De aceea, pentru București pericolul nu începe în ziua în care o agenție anunță retrogradarea. Piața poate aplica sancțiunea înaintea agențiilor de rating, cerând pur și simplu dobânzi mai mari pentru a finanța statul.

România intră într-o cursă contra cronometru

Paradoxul este că România a reușit în ultimele luni să evite scenariul cel mai grav. Fitch a menținut ratingul investment grade în iulie, iar execuția deficitului și intrările de fonduri europene au oferit o anumită protecție în fața piețelor.

Dar această plasă de siguranță nu este nelimitată.

Inclusiv Fitch consideră că reacția investitorilor la criza politică a fost până acum relativ moderată tocmai datorită rezultatelor fiscale și fondurilor europene. Agenția avertizează însă că prelungirea blocajului ridică tot mai multe semne de întrebare asupra capacității României de a continua ajustarea.

Polonia tocmai a aflat cât costă momentul în care agențiile și piețele decid că promisiunile nu mai sunt suficiente.

Pentru România, întrebarea nu mai este dacă instabilitatea politică are efecte economice. Le are deja.

Întrebarea este dacă Bucureștiul va reuși să producă un guvern stabil și un buget credibil înainte ca răbdarea piețelor și a agențiilor de rating să se termine.

Polonia a primit avertismentul după ani de deteriorare fiscală. România are un avantaj: avertismentul a venit înaintea retrogradării. Dar fereastra în care îl mai poate folosi se îngustează.

 

Sursă foto – pixabay.com