Partidele parlamentare considerate proeuropene s-ar fi înțeles, în timpul negocierilor pentru noua lege a salarizării, să majoreze coeficienții senatorilor și deputaților, astfel încât indemnizațiile acestora să nu rămână sub salariile secretarilor de stat, scrie Cotidianul, citând surse politice.

Potrivit surselor publicației, reprezentanții partidelor ar fi refuzat ca parlamentarii să aibă un coeficient salarial mai mic sau egal cu cel al secretarilor de stat. Soluția aleasă nu ar fi fost reducerea coeficienților secretarilor de stat, ci creșterea celor aferenți deputaților și senatorilor.

Majorarea ar urma să fie aplicată gradual, pe parcursul a cinci ani.

Premierul Ilie Bolojan ar fi aflat ulterior despre această înțelegere și ar fi reacționat dur, mai arată Cotidianul. Șeful Guvernului le-ar fi transmis partidelor că vor trebui să își asume public decizia privind creșterea veniturilor parlamentarilor.

Negocierile au avut loc la Parlament și au implicat reprezentanți ai partidelor proeuropene, precum și oficiali care au lucrat la diferitele variante ale legii. La discuții ar fi participat actualul ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, fostul ministru Florin Manole și Radu Burnete, din partea Administrației Prezidențiale.

Cum au evoluat salariile parlamentarilor în variantele negociate

Conform calculelor prezentate de Cotidianul, în proiectul lăsat de fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole, parlamentarii aveau un coeficient de 5,44, aplicat unei valori de referință de 4.325 de lei.

Indemnizația brută rezultată ar fi fost de aproximativ 23.500 de lei. Secretarii de stat aveau un coeficient de 5,76 și ar fi ajuns la aproximativ 24.900 de lei brut.

În prima variantă lucrată de Dragoș Pîslaru, în luna mai, valoarea de referință a fost redusă la 4.100 de lei, dar coeficientul parlamentarilor a fost crescut la 6.

În acest scenariu, senatorii și deputații ar fi primit o indemnizație brută de 24.600 de lei, în timp ce secretarii de stat, cu un coeficient de 5,60, ar fi ajuns la aproximativ 22.960 de lei.

Varianta discutată în luna iulie prevede o creștere etapizată. Coeficientul parlamentarilor ar porni de la 4,85 și ar ajunge la 6 în anul 2031.

La valoarea de referință de 4.100 de lei, indemnizația brută ar fi de aproximativ 19.885 de lei în prima etapă și de 24.600 de lei după aplicarea integrală a legii.

Coeficientul secretarilor de stat ar urma să crească de la 4,37 la 5,10, ceea ce ar însemna o indemnizație maximă de aproximativ 20.910 lei brut.

În prezent, indemnizația brută a unui parlamentar este de aproximativ 18.720 de lei. Prin urmare, potrivit datelor publicate de Cotidianul, senatorii și deputații ar urma să câștige mai mult încă din primul an de aplicare.

Varianta Manole ar fi costat încă 15,5 miliarde de lei

Proiectul lăsat de Florin Manole ar fi presupus un efort bugetar suplimentar de aproximativ 15,5 miliarde de lei, peste nivelul discutat de România cu reprezentanții Comisiei Europene.

Informația privind necesarul suplimentar a fost confirmată pentru Cotidianul de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.

La 1 iulie, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Parlament și coordonate de Radu Burnete, a fost analizată o nouă formă a legii salarizării. Proiectul intrase deja în responsabilitatea lui Dragoș Pîslaru.

Prin reducerea valorii de referință de la 4.325 la 4.100 de lei, efortul bugetar suplimentar a fost redus inițial la aproximativ 8 miliarde de lei.

Varianta minimală a provocat însă nemulțumiri puternice în rândul sindicatelor. În urma unor noi negocieri, desfășurate în aceeași formulă și cu implicarea Administrației Prezidențiale, anvelopa suplimentară ar fi fost ridicată la 12,1 miliarde de lei, potrivit informațiilor obținute de Cotidianul.

Valoarea de referință a rămas la 4.100 de lei, însă au fost majorați coeficienții pentru mai multe categorii de angajați bugetari.

Anvelopa salarială ar urma să ajungă la 178 de miliarde de lei

Cheltuielile actuale cu salariile bugetarilor sunt estimate la aproximativ 166 de miliarde de lei. După aplicarea noii legi, acestea ar urma să ajungă la aproximativ 178 de miliarde de lei.

Din creșterea totală de circa 12 miliarde de lei, aproximativ 3 miliarde ar reprezenta plăți compensatorii.

În cazul demnitarilor, majorările nu ar urma să fie acordate integral de la început, ci ar fi eșalonate pe cinci ani.

Creșterile sunt însă mai consistente în partea superioară a grilei salariale, deoarece parlamentarii și ceilalți demnitari se află în vârful piramidei de salarizare.

Principiul invocat în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene este cel al echității salariale. În practică, majorarea veniturilor unei categorii profesionale produce presiuni pentru creșterea salariilor și în cazul celorlalte categorii.

Ioana Dogioiu a respins, într-o declarație pentru Cotidianul, temerile potrivit cărora plățile compensatorii ar putea fi eliminate ulterior printr-o simplă decizie politică.

Potrivit acesteia, România și-ar fi asumat să nu modifice principiile de bază ale legii salarizării timp de cinci ani. O eventuală intervenție asupra acestora ar putea pune în pericol fondurile europene asociate reformei.

Dincolo de formule, coeficienți și valori de referință, concluzia informațiilor publicate de Cotidianul este simplă: parlamentarii ar urma să primească mai mulți bani încă din primul an de aplicare a legii. Majorarea nu va veni dintr-o singură mișcare, ci va fi împărțită în cinci tranșe, suficient de mici pentru a părea tehnice și suficient de mari pentru a se simți în indemnizații.

 

Sursă foto – florin.manole/facebook