La mai puțin de o săptămână după ce Donald Trump a părăsit Beijingul declarând că SUA și China ar trebui să fie „partenere, nu rivale”, Vladimir Putin a aterizat în aceeași capitală cu un mesaj simetric: relațiile ruso-chineze au atins un nivel „cu adevărat fără precedent.”
Calendarul nu e coincidență. E politică externă chineză în stare pură.
Putin vine la Beijing marți și miercuri pentru a marca 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre cele două țări — un document care, la momentul semnării, părea simbolic. Astăzi arată altfel: China este principalul cumpărător de petrol și gaze rusești și principalul partener comercial al Moscovei, relație consolidată accelerat după invazia din Ucraina din 2022.
Pe agenda oficială: cooperare economică și „probleme-cheie internaționale și regionale.” Traducere diplomatică: Ucraina, Taiwan, ordinea mondială după Trump.
Dar imaginea săptămânii este alta. Xi Jinping l-a primit pe Trump și a spus că relația cu SUA e „cea mai importantă relație bilaterală din lume.” La câteva zile distanță, îl primește pe Putin, pe care îl numește „vechi prieten” și căruia îi apreciază „angajamentul pentru cooperare pe termen lung.”
Beijing-ul nu alege. Și tocmai asta e puterea lui.
Occidentul a cerut în repetate rânduri Chinei să oprească livrările de componente tehnologice către industria rusă de apărare. China a refuzat, menținând că are o poziție „neutră” în conflictul din Ucraina. O neutralitate care, în practică, a funcționat ca o linie de salvare economică pentru Moscova.
Vizita lui Putin la Beijing este, astfel, mai mult decât un gest aniversar. Este confirmarea că Rusia rămâne ancorată în orbita chineză — și că Xi Jinping gestionează, simultan, cel mai important parteneriat strategic al Moscovei și cea mai importantă relație bilaterală a Washingtonului.
Lumea nu s-a împărțit în două blocuri. S-a împărțit în jurul unui singur centru de greutate care refuză să aleagă.
Sursă foto – pixabay.com
