Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se află la începutul unei crize energetice și economice de amploare, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la țiței și gaze naturale, și susține că Executivul condus de Ilie Bolojan nu are nici reacția, nici instrumentele necesare pentru a proteja populația și economia.
Într-o declarație cu ton sever, Peiu afirmă că explozia prețurilor la energie nu trebuie tratată ca un episod conjunctural, ci ca semnalul unei schimbări structurale care va afecta direct costul vieții, industria și stabilitatea economică a Europei. Potrivit acestuia, impactul nu se va opri la pompă sau la factura de gaze, ci se va transfera rapid în prețurile alimentelor și în întreaga economie.
„Este, într-adevăr, uriaș saltul făcut de prețul țițeiului și al gazelor naturale în ultimele trei săptămâni”, a declarat liderul senatorilor AUR, susținând că guvernarea ignoră două realități esențiale. Prima este, în opinia sa, că petrolul nu va reveni curând la nivelurile de dinaintea crizei, din cauza distrugerilor logistice provocate de război, a căror refacere ar putea dura ani de zile. A doua este că scumpirea gazelor va alimenta o nouă rundă de inflație, în special în zona alimentară.
Peiu descrie tabloul economic în termeni dramatici și susține că Europa intră într-o etapă de declin accelerat, în care modelul de prosperitate al Uniunii Europene este pus sub semnul întrebării. În această logică, România este prezentată drept o țară vulnerabilă, expusă și lipsită de protecție în fața unui șoc energetic care riscă să se transforme într-o criză socială.
„Europa va suferi o criză inflaționistă majoră, care va schimba radical UE. Ponderea economiei europene va scădea mult mai rapid ca până acum. Este, plastic vorbind, sfârșitul modelului economic al UE”, a afirmat senatorul AUR, care avertizează că fără o schimbare de direcție, România riscă să ajungă într-o fundătură economică.
Mesajul opoziției vine în timp ce premierul Ilie Bolojan încearcă să transmită un semnal de prudență și control. Șeful Guvernului a anunțat că a discutat vineri cu reprezentanți ai mai multor ministere, dar și cu instituții precum Consiliul Concurenței și ANAF, pentru a analiza modul în care se formează prețurile carburanților și pentru a preveni eventuale creșteri speculative.
Bolojan a admis că situația este complicată, însă a respins ideea unor intervenții pripite sau a unor măsuri cu impact politic imediat, dar cu efecte economice negative pe termen mediu. Premierul a transmis că refuză să vândă „soluții populiste” care ar crea doar iluzia unui ajutor, lăsând în urmă dezechilibre și riscuri de penurie.
Pe aceeași linie de precauție s-a situat și consilierul prezidențial Radu Burnete, care a afirmat că România trebuie să reacționeze rapid, dar fără măsuri excepționale luate sub presiunea momentului. Potrivit acestuia, mesajul președintelui Nicușor Dan, care a cerut răbdare încă una-două săptămâni înaintea unor intervenții majore, este în acest moment cel mai potrivit.
Burnete a explicat că, în această perioadă, Guvernul și instituțiile relevante lucrează pe scenarii privind posibile intervenții, de la analiza evoluției pieței până la eventuale ajustări fiscale, inclusiv în zona accizelor. Strategia Cotroceniului și a Guvernului pare, așadar, una de monitorizare atentă și intervenție graduală, nu de șoc administrativ.
Diferența de ton dintre opoziție și putere este însă evidentă. AUR încearcă să fixeze narativul unei crize deja instalate și al unui stat inert, în timp ce Guvernul și Președinția insistă pe ideea că o reacție disproporționată ar putea agrava problema în loc să o rezolve.
În realitate, miza politică este uriașă. Dacă scumpirile se vor accentua și se vor transfera rapid în prețurile de consum, presiunea publică asupra Executivului va crește puternic. Iar dacă autoritățile vor întârzia prea mult sau vor comunica ezitant, opoziția va avea spațiul perfect pentru a transforma o criză energetică într-o criză politică majoră.
Sursă foto – https://www.facebook.com/petrisor.peiu
