România se alătură declarației comune semnate de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia privind apărarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat vineri seară președintele Nicușor Dan. Decizia vine într-un moment de tensiune maximă în Golf, după ce blocajele și atacurile atribuite Iranului au amplificat șocul energetic global și au împins în sus prețurile la petrol și gaze.
Șeful statului a transmis că aderarea României la acest demers are la bază atât importanța principiului libertății de navigație, considerat fundamental în dreptul internațional, cât și efectele economice directe pe care criza din Ormuz le produce deja inclusiv asupra pieței interne.
„Am decis să ne alăturăm declaraţiei Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Olandei şi Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertǎţii de navigaţie”, a afirmat președintele, subliniind că această decizie este motivată de „implicaţiile grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra pieţelor energetice globale, precum şi asupra economiei mondiale”.
Nicușor Dan a insistat însă că poziționarea României nu înseamnă o implicare în conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, Bucureștiul își menține linia de prudență strategică și susține în continuare eforturile diplomatice pentru reducerea tensiunilor.
„România îşi păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu şi lucrăm alături de partenerii internaţionali pentru dezescaladare”, a transmis președintele.
În același timp, administrația de la București admite că efectele crizei sunt deja vizibile și pentru populația din România, în special prin presiunea asupra prețului combustibililor. În acest context, președintele a precizat că România este pregătită să participe la eforturile internaționale care urmăresc stabilizarea piețelor energetice și menținerea prețurilor la un nivel suportabil.
Declarația la care România s-a alăturat a fost lansată de șase state — cinci dintre ele membre G7 — și reprezintă unul dintre cele mai ferme semnale politice europene și asiatice de până acum în raport cu escaladarea produsă de Iran în zona Golfului. Documentul condamnă atacurile asupra navelor comerciale, loviturile împotriva infrastructurilor civile și închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene.
Totodată, statele semnatare cer un moratoriu imediat asupra atacurilor asupra infrastructurii civile, în special asupra instalațiilor petroliere și gaziere, după loviturile care au vizat inclusiv infrastructura de gaze de la Ras Laffan, din Qatar, unul dintre cei mai importanți exportatori mondiali de GNL.
Pe lângă componenta de securitate maritimă, declarația are și o dimensiune economică limpede: țările semnatare anunță măsuri suplimentare pentru calmarea piețelor, inclusiv cooperarea cu state producătoare de energie pentru creșterea producției. În paralel, Agenția Internațională a Energiei a eliberat deja 400 de milioane de barili din rezervele strategice pentru a reduce presiunea de pe piață.
Criza din Ormuz a devenit în ultimele zile unul dintre cele mai periculoase puncte de tensiune globale. Aproape o cincime din producția mondială de petrol tranzitează, în mod normal, această rută maritimă, alături de volume importante de gaz natural lichefiat. Blocajele, amenințările selective și restricțiile impuse de Teheran asupra traficului maritim au provocat perturbări severe, cu efecte directe asupra energiei, transportului și inflației la nivel internațional.
În acest context, poziția României încearcă să păstreze un echilibru dificil: solidaritate cu partenerii occidentali în apărarea libertății de navigație și a stabilității energetice, dar fără angajare militară într-un conflict regional care riscă să se extindă. Este, de fapt, formula prin care Bucureștiul încearcă să rămână ferm în plan diplomatic și precaut în plan strategic.
Sursă foto – pixabay.com
