Într-un interviu acordat G4Media, premierul Ilie Bolojan a spus că bugetul de apărare al României pentru 2026 va fi „puțin mai mare” decât anul trecut și ar putea ajunge la aproximativ 2,3–2,4% din PIB, dar că „nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3% din PIB”.
Declarația vine într-un moment în care presiunea politică dinspre Washington crește: Donald Trump împinge public ideea unei ținte de 5% din PIB pentru aliații NATO (o depășire netă față de reperul tradițional de 2%). În acest context, mesajul lui Bolojan este unul de plafon fiscal: România va crește gradual, dar nu poate „sări” la 3% și cu atât mai puțin la 5%, invocând lipsa de spațiu bugetar și ținta de deficit.
Pe fond, premierul a încercat să mute discuția de la „cât la sută” la „cum finanțăm”: a susținut că o parte importantă din planul de înzestrare a fost „transferat” pe programul SAFE, descris ca un împrumut cu dobânzi mici, cu perioadă lungă de grație și maturitate extinsă, tocmai pentru a evita presiunea imediată pe buget. În același pachet, el a legat achizițiile de apărare de investiții și transferuri de tehnologie, astfel încât industria românească să intre în lanțurile europene de producție.
Separat, Bolojan a anunțat și direcția pentru „pensionarea la militari”: reforma pensiilor din sectorul de ordine publică și apărare ar urma după adoptarea pachetului de reformă a administrației, „după modelul pensiilor magistraților”. Argumentul-cheie invocat este sustenabilitatea și presiunea demografică: pensionarea la 50–52 de ani „nu mai este suportabilă”, inclusiv pentru că „nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni”.
Sursă foto – https://www.facebook.com/ilie.bolojan
