Președintele american Donald Trump a catalogat drept „foarte periculoasă” strategia Regatului Unit de a-și consolida relațiile cu China, într-un moment în care premierul britanic Keir Starmer se află la Beijing pentru cea mai importantă încercare de relansare a dialogului bilateral din ultimii ani. Declarația liderului de la Casa Albă vine pe fondul unei reconfigurări vizibile a relațiilor dintre aliații occidentali și Beijing, într-un climat internațional în care multe capitale caută să-și reducă dependențele și riscurile, fără să renunțe la oportunitățile economice ale pieței chineze.
Trump a făcut comentariile în fața presei la Washington, la sosirea sa pentru premiera unui documentar despre soția sa, Melania Trump, după ce a fost întrebat despre intenția Londrei de a „intra în afaceri” cu China. Răspunsul a fost tranșant: „este foarte periculos pentru ei să facă asta”. În același schimb, Trump a extins avertismentul și către Canada, susținând că ar fi „și mai periculos” ca Ottawa să își aprofundeze relațiile comerciale cu Beijingul și sugerând că „nu poți privi China ca pe o soluție”.
În oglindă, la Beijing, Starmer a încercat să dea o formă pragmatică relației cu China: suficient de deschisă pentru a produce rezultate economice, dar suficient de „sofisticată” încât să includă și capitolele sensibile — securitate, drepturi, divergențe strategice. Discuțiile cu Xi Jinping au fost prezentate de ambele părți drept un pas spre stabilizare și cooperare pe termen lung, într-o logică de „a construi în ciuda diferențelor”.
Miza imediată pentru Londra este economică. În cadrul vizitei, părțile au anunțat măsuri cu impact direct: relaxarea regimului de vize (călătorii fără viză pentru britanici, pentru șederi scurte), discuții legate de tarife și lansarea unui studiu de fezabilitate pentru un posibil acord pe servicii — o zonă în care Regatul Unit are interes major. În paralel, vizita a fost acompaniată de semnale puternice din mediul de afaceri: AstraZeneca a anunțat un plan de investiții de ordinul zecilor de miliarde de dolari în China până la finalul deceniului, într-un demers care arată cât de greu este pentru marile companii occidentale să ignore piața chineză.
Totuși, „resetul” vine cu costuri politice interne. Starmer a fost criticat acasă pentru că oferă Beijingului o fotografie a normalizării în condițiile în care persistă temeri legate de securitate și influență, inclusiv acuzații recurente în spațiul occidental privind spionajul și presiunea asupra diaspora sau mediului academic. Analiștii subliniază că Beijingul nu își exercită influența doar prin comerț, ci și prin pârghii mai puțin vizibile, de la dependențe industriale până la controlul lanțurilor de aprovizionare.
Din perspectiva Washingtonului, problema nu este doar economică, ci strategică: Casa Albă vede orice apropiere a aliaților de China drept un potențial risc de fragmentare a frontului occidental, mai ales în domenii precum tehnologiile sensibile, infrastructura critică și securitatea cibernetică. De aici și tonul de avertisment folosit de Trump, care încearcă să traseze o linie clară între relații comerciale „acceptabile” și o colaborare care ar putea transforma China într-un partener de substituție pentru alianța tradițională transatlantică.
Pentru Londra, ecuația rămâne dificilă: Regatul Unit are nevoie de creștere și de acces la piețe, dar și de garanții de securitate și coeziune strategică cu SUA și ceilalți aliați. Iar pentru Beijing, vizita lui Starmer este o oportunitate de a demonstra că, în pofida tensiunilor geopolitice, China poate atrage lideri occidentali cu promisiunea investițiilor, a accesului comercial și a unei „stabilități” pe care mulți o caută într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă.
Sursă foto – pixabay.com
