Coaliția de guvernare a ajuns, luni seară, la un acord asupra Pachetului 3 de măsuri pentru redresarea economică, unul dintre cele mai sensibile seturi de reforme din actuala legislatură, care va fi comunicat oficial marți, potrivit surselor G4Media. Pachetul este strâns legat de discuțiile tensionate privind pensiile speciale, negocierile cu magistrații și presiunea uriașă pe buget, în contextul unui deficit care obligă la majorări fiscale și la restructurări în aparatul de stat.
Premierul Ilie Bolojan a confirmat, luni, în fața primarilor de municipii, că pachetul fiscal care include taxele locale va fi votat marți în ședință comună a Parlamentului. Este ultima etapă înainte ca noile reguli să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Prin acest pachet, statul urmărește creșterea încasărilor din taxe pe proprietate – impozitele pe locuințe, terenuri și autoturisme urmând să fie majorate substanțial, după ani în care administrațiile locale au reclamat valori rămase în urmă față de realitatea pieței.
Premierul a explicat că aceste măsuri sunt indispensabile pentru a acoperi un deficit bugetar care a devenit aproape structural. România se împrumută anual 150 de miliarde de lei – o sumă echivalentă cu bugetul total de salarii din sectorul public, ceea ce arată, potrivit lui Bolojan, decalajul grav dintre veniturile statului și cheltuielile sale. „Marja noastră de mișcare este redusă. Nu avem foarte multe posibilități. Jucăm mai mult la impuse”, a spus premierul, subliniind că reducerea gap-ului de TVA și eliminarea portițelor din insolvențe și „optimizări” fiscale sunt absolut necesare.
Pachetul 3 vine într-un moment exploziv pentru Justiție, acolo unde magistrații contestă reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare. Președintele Nicușor Dan va avea marți ultima discuție cu reprezentanții CSM, procurorilor și judecătorilor, într-o încercare de a regla tensiunile înainte ca reforma să fie înaintată Parlamentului în forma finală. Dacă nu se ajunge la consens, se revine la varianta inițială a proiectului: tranziție de 10 ani și pensii plafonate la 70% din salariul net. Liderii coaliției nu vor participa la aceste discuții, semn că Palatul Cotroceni își asumă direct negocierea finală.
În paralel, scandalul dintre Executiv și magistrați s-a acutizat după ce CSM i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură în urma declarațiilor despre „Caritasul” pensiilor speciale. Președintele Dan a calificat declarația vicepremierului drept „nefericită”, dar reacția CSM drept „exagerată”, anunțând că nu va aviza urmărirea penală. Dincolo de conflictul politic și instituțional, problema esențială rămâne presiunea pe buget și obligațiile asumate de România în fața Comisiei Europene privind reforma sistemului de pensii.
În acest climat tensionat, Pachetul 3 devine pivotul prin care Guvernul încearcă să transmită că reforma merge înainte. Majorarea impozitelor locale, recalibrarea taxelor pe proprietate, închiderea portițelor fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare sunt pilonii care ar trebui să permită închiderea PNRR anul viitor și respectarea jaloanelor fiscale.
Bolojan a sugerat că, după votul de marți, administrația locală și centrală trebuie să se pregătească pentru un an de austeritate controlată. Investițiile vor fi programate cu prioritate pentru finalizarea proiectelor din PNRR, iar cheltuielile statului vor fi limitate drastic. „Vă rog să vă gândiți la imaginea de ansamblu: total salarii egal total împrumuturi. Așa arată diferența dintre cât producem și cât cheltuim”, a spus premierul, punctând că majorarea impozitelor este o condiție obligatorie pentru a evita o criză bugetară deschisă.
Coaliția speră ca adoptarea Pachetului 3 să ofere o minimă stabilitate fiscală într-un moment în care reforma Justiției riscă să detoneze scena publică. Marți devine, astfel, ziua-cheie: se închide pachetul fiscal, se discută reforma pensiilor speciale, iar Palatul Cotroceni joacă rolul arbitrului într-un conflict care a scindat societatea și a tensionat relația dintre Guvern și sistemul judiciar.
Pentru Guvern, adoptarea Pachetului 3 nu este doar o reformă fiscală, ci testul decisiv privind capacitatea României de a rămâne în parametrii bugetari europeni și de a finaliza proiectele PNRR la termen. Pentru coaliție, este o miză politică uriașă: echilibrul fragil dintre necesitatea reformelor și costul electoral al acestora.
Sursă foto – facebook/bolojan
