Președintele american Donald Trump pare să fi renunțat, cel puțin temporar, la scenariul unei noi ofensive militare de amploare împotriva Iranului și mizează în schimb pe deteriorarea accelerată a situației economice de la Teheran. Schimbarea de strategie vine într-un moment în care oficialii americani vorbesc despre tensiuni tot mai mari între diferitele centre de putere din interiorul regimului iranian.

Într-un interviu telefonic acordat Axios, Trump a transmis că Washingtonul nu intenționează, pentru moment, să forțeze o escaladare.

Cu numai o săptămână înainte, potrivit unor oficiali americani, președintele SUA era aproape de a autoriza reluarea operațiunilor militare majore împotriva Iranului. De această dată însă, mesajul său a fost unul mult mai prudent.

Trump a descris actuala relație cu Teheranul drept o fază de „semi-negociere” și a sugerat că administrația sa preferă să observe efectele presiunii economice asupra regimului.

Președintele american susține că Iranul se confruntă cu o inflație uriașă, cu lipsă de lichidități și cu dificultăți inclusiv în finanțarea propriilor forțe militare.

Blocada navală impusă de Statele Unite ar fi contribuit, potrivit lui Trump, la agravarea problemelor economice ale Teheranului.

În același timp, Casa Albă consideră că reducerea prețului petrolului spre nivelul de 75 de dolari pe baril limitează costurile conflictului pentru consumatorii americani.

Trump a comparat confruntarea cu Iranul cu o partidă de șah, sugerând că Washingtonul nu consideră necesară grăbirea următoarei mutări.

Strâmtoarea Ormuz, principala miză a negocierilor

În centrul actualelor negocieri se află redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de energie.

Iranul negociază cu Omanul o formulă care ar putea permite reluarea circulației, iar Statele Unite au adoptat de câteva zile o poziție de așteptare.

Un eventual acord ar putea oferi Teheranului un anumit grad de control asupra traficului prin strâmtoare, o concesie pe care Iranul nu o avea înainte de izbucnirea războiului.

Mediatorii din Qatar și Pakistan sperau inițial ca înțelegerea să fie anunțată încă de miercuri. Negocierile au intrat însă într-o nouă fază de incertitudine după ce oficialii iranieni au formulat cerințe suplimentare.

Teheranul ridică miza

Mohammad Bagher Zolghadr, care ocupa conducerea Consiliului Suprem de Securitate Națională, a prezentat sâmbătă o serie de noi condiții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Printre acestea se numără încetarea amenințărilor americane la adresa Iranului, oprirea războiului împotriva Teheranului și a aliaților săi din Liban, Gaza, Yemen și Irak, ridicarea blocadei navale și retragerea forțelor americane din apropierea teritoriului iranian.

Iranul solicită, de asemenea, despăgubiri pentru pagubele provocate de război, eliminarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor iraniene înghețate în străinătate.

Până recent, o parte dintre aceste revendicări erau prezentate drept condiții pentru negocierile privind dosarul nuclear. Acum, Teheranul încearcă să le lege inclusiv de redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Poziția maximalistă nu pare însă să fie susținută de toate centrele de putere de la Teheran.

Două tabere se confruntă în interiorul regimului

Oficialii americani susțin că în conducerea iraniană s-a produs o ruptură tot mai vizibilă.

O tabără, asociată președintelui Masoud Pezeshkian, ar considera că deteriorarea situației economice a ajuns la un nivel care obligă Iranul să caute rapid un compromis cu Statele Unite.

De cealaltă parte, aripa dură a regimului, apropiată de Garda Revoluționară și de comandantul Ahmad Vahidi, respinge concesiile și pledează pentru continuarea confruntării.

Declarațiile lui Zolghadr ar fi fost, potrivit unui diplomat implicat în mediere, inclusiv expresia acestei lupte interne.

Semnalul cel mai puternic a venit duminică, atunci când Zolghadr a fost înlocuit.

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Hosseini Khamenei, l-a desemnat pe Mohsen Rezaei drept reprezentant al său în Consiliul Suprem de Securitate Națională.

Schimbarea intervenită în plină negociere cu Statele Unite amplifică speculațiile privind raportul de forțe din interiorul conducerii iraniene.

Washingtonul vrea ca economia să facă ceea ce nu au făcut bombardamentele

Potrivit oficialilor americani citați de presa din SUA, una dintre concluziile administrației Trump este că reluarea rapidă a atacurilor militare ar putea produce un efect paradoxal: ar permite regimului să mobilizeze populația în jurul amenințării externe și să amâne confruntarea cu propriile probleme interne.

În absența bombardamentelor, conducerea iraniană este obligată să gestioneze infrastructura distrusă, lipsa resurselor și presiunile unei economii aflate într-o situație critică.

Din această perspectivă, Washingtonul pare să considere că timpul poate lucra în favoarea sa.

În paralel, Statele Unite încearcă să mențină fluxurile energetice prin Golful Persic. Potrivit unui oficial american, aproximativ opt milioane de barili de petrol traversează în fiecare noapte culoarul sudic al Strâmtorii Ormuz, în coordonare cu forțele americane.

Administrația Trump intenționează să crească aceste volume atât timp cât nu există un acord cu Iranul.

Vicepreședintele JD Vance a avertizat însă că actuala dezescaladare nu trebuie confundată cu încheierea conflictului.

Washingtonul continuă să combine presiunea diplomatică, economică și militară, iar confruntarea cu Teheranul rămâne deschisă.

Pentru moment, însă, Donald Trump pare să fi ajuns la concluzia că Iranul poate fi slăbit mai eficient prin blocadă, sancțiuni și presiunea propriilor contradicții interne decât printr-o nouă rundă imediată de atacuri militare.

 

Sursă foto – pixabay.com