Grupul de Reflecție Strategică „România în UE”, constituit în jurul Administrației Prezidențiale, se confruntă cu prima ruptură publică importantă. Oana Popescu Zamfir, analist de politică externă și membră a grupului, a anunțat că se retrage, acuzând lipsa pluralismului real, slaba fundamentare a documentelor și o orientare ideologică pe care spune că nu o poate susține.

Demisia vine la doar câteva zile după publicarea raportului „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, un document de 15 pagini care analizează ascensiunea curentelor suveraniste și relația dintre identitatea națională și apartenența europeană.

Oana Popescu Zamfir precizează că nu a participat la redactarea raportului și că a refuzat orice contribuție la realizarea lui.

„Nu îi recunosc vreo calitate științifică și, mai ales, mă delimitez ferm de valorile și abordarea ideologică pe care le reflectă”, a transmis aceasta.

Deși făcea parte din Grupul de Reflecție Strategică, numele său nu apare printre autorii documentului. Retragerea sa transformă însă o diferență de opinie într-un conflict deschis privind modul în care funcționează structura consultativă de la Cotroceni.

Critici privind pluralismul și utilitatea grupului

În mesajul prin care își explică plecarea, Oana Popescu Zamfir enumeră mai multe condiții pe care un asemenea format ar trebui să le îndeplinească pentru a avea relevanță.

Ea invocă necesitatea unei pluralități reale de opinii, a onestității intelectuale, a calității contribuțiilor și a selectării unor teme care să răspundă atât provocărilor strategice, cât și agendei europene curente.

Analistul mai susține că activitatea grupului trebuie să fie aliniată intereselor naționale ale României, valorilor europene și democratice, dar și să beneficieze de disponibilitatea reală a Administrației Prezidențiale de a prelua opiniile specialiștilor în procesul de decizie.

Criticile sale depășesc astfel conținutul unui singur raport și pun sub semnul întrebării mecanismul de lucru al întregului grup.

Raportul: populismul nu apare doar din manipulare

Documentul care a generat controversa susține că identitatea națională și identitatea europeană nu trebuie privite ca două forme de loialitate aflate în competiție.

Autorii afirmă că acestea sunt identități „concentrice” și că tensiunea dintre ele nu este inevitabilă, ci este produsă și exploatată politic.

Raportul încearcă, în același timp, să explice ascensiunea curentelor suveraniste și ultraidentitare nu doar prin manipulare sau propagandă, ci și prin cauze structurale: criza reprezentării democratice, inegalitățile sociale, lipsa de încredere în instituții și incapacitatea proiectului european de a comunica într-un limbaj accesibil publicului.

În esență, documentul pledează pentru compatibilitatea dintre identitatea românească și cea europeană și pentru reconstruirea unei narațiuni europene care să nu fie limitată la formule administrative și tehnocratice.

Valentin Naumescu respinge acuzațiile

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a reacționat în apărarea raportului și a activității Grupului de Reflecție Strategică.

Acesta susține că documentul este „solid, rațional și echilibrat” și că rapoartele grupului exclud atât clișeele progresiste, cât și sloganurile conservatoare.

Naumescu a precizat că structura nu funcționează ca un institut de cercetare și că materialele publicate nu sunt studii științifice în sens academic. El afirmă însă că opiniile membrilor se bazează pe experiența și expertiza unor profesori universitari, diplomați, intelectuali publici și specialiști cu cariere recunoscute.

Consilierul prezidențial a respins și acuzațiile potrivit cărora raportul ar fi fost redactat cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială.

„Membrii Grupului RUE pot să producă singuri texte articulate”, a transmis Naumescu, calificând suspiciunea drept o acuzație lipsită de fundament.

O ruptură care expune o problemă mai largă

Plecarea Oanei Popescu Zamfir ridică însă o întrebare care nu poate fi închisă printr-o simplă dispută despre calitatea unui raport: cât de plural este, în realitate, un grup de reflecție asociat Președinției și câtă influență au concluziile sale asupra deciziilor politice?

Un think tank prezidențial poate funcționa fie ca un spațiu de confruntare autentică a ideilor, fie ca un mecanism de validare intelectuală a unor poziții deja conturate. Criticile formulate acum sugerează că această delimitare nu este suficient de clară.

Controversa este cu atât mai relevantă cu cât grupul urmează să abordeze teme sensibile, precum transformarea sistemului politic românesc, relația dintre valorile creștine și Uniunea Europeană, viitorul buget european și impactul inteligenței artificiale.

Într-un asemenea context, demisia nu este doar un gest individual. Este primul semnal public că, în interiorul cercului de reflecție de la Cotroceni, consensul afișat în exterior ascunde diferențe serioase privind ideologia, rigoarea și rolul pe care experții ar trebui să îl aibă în jurul puterii.

 

Sursă foto – nicusor.dan/facebook