O dispută dură a izbucnit între Ilie Bolojan și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema posturilor blocate din spitale. Premierul interimar susține că sistemul sanitar nu poate continua să angajeze fără să țină cont de activitatea reală a unităților medicale. Rogobete îl acuză că privește sănătatea exclusiv printr-un „tabel Excel” și avertizează că România se confruntă, în realitate, cu un deficit major de medici.

Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării solicitările venite din sistemul public de sănătate pentru deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi. Potrivit datelor prezentate de premierul interimar, în sectorul sanitar public lucrează în jur de 193.000 de persoane, ceea ce înseamnă că noile cereri ar majora schema de personal cu peste 10%.

Bolojan a invocat și gradul redus de utilizare a infrastructurii spitalicești. Din cele aproximativ 132.000 de paturi existente în România, gradul mediu de ocupare ar fi de numai 63%, iar în unele spitale ar coborî la 40–45%. În opinia sa, aceste diferențe trebuie analizate înainte ca Guvernul să aprobe noi angajări.

Bolojan: Unele spitale sunt dedicate mai degrabă angajaților

Premierul interimar a atras atenția că salariile reprezintă, în medie, aproximativ 65% din sumele contractate de spitale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În cazul a aproximativ 50–60 de unități, cheltuielile de personal ar ajunge însă la 90% din buget.

În aceste condiții, a susținut Bolojan, spitalelor le mai rămân prea puțini bani pentru medicamente, analize, tratamente sau combaterea infecțiilor nosocomiale. El a afirmat că unele unități medicale par să funcționeze mai degrabă pentru susținerea propriilor angajați decât pentru tratarea pacienților.

Bolojan a cerut realizarea unei analize naționale privind spitalele cu cheltuieli salariale peste medie și cu un grad redus de ocupare a paturilor. Unitățile aflate în această situație ar putea fi dezavantajate atunci când solicită suplimentarea personalului.

Premierul a propus și redistribuirea angajaților și a paturilor din secțiile cu activitate redusă către domenii în care există o cerere evidentă, precum îngrijirea paliativă. România dispune, potrivit acestuia, de numai aproximativ 4.000 de paturi de paliație.

Dispută privind posturile blocate

Alexandru Rogobete susținuse anterior că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, a încercat în repetate rânduri să obțină suplimentarea posturilor, dar s-a lovit de refuzul lui Ilie Bolojan.

Premierul interimar a respins acuzația și a afirmat că un asemenea proiect nu a ajuns în ședința de Guvern. În interpretarea sa, documentul nu a parcurs procedura administrativă și nu a primit avizele ministerelor responsabile.

Replica fostului ministru a venit câteva ore mai târziu și a depășit disputa administrativă. Rogobete a contestat întreaga abordare a lui Bolojan, pe care l-a acuzat că reduce funcționarea spitalelor la indicatori financiari și statistici privind ocuparea paturilor.

Rogobete: Sănătatea nu poate fi condusă dintr-un tabel Excel

Fostul ministru social-democrat susține că România ar avea un deficit de aproximativ 36.000 de medici și că sistemul nu poate fi evaluat exclusiv prin raportarea numărului de angajați la numărul de pacienți internați.

Rogobete a respins și ideea că numărul actual al absolvenților de medicină ar fi mai mare decât necesarul sistemului. El susține că mulți specialiști aleg să plece din țară sau să evite spitalele publice din cauza condițiilor profesionale, tehnice și financiare.

În opinia sa, un spital trebuie să păstreze personal medical disponibil chiar și atunci când secțiile nu funcționează permanent la capacitate maximă. Anesteziștii, chirurgii, cardiologii sau neurologii trebuie să fie pregătiți să intervină înainte de producerea unei tragedii, nu angajați după ce aceasta s-a produs.

„Ilie, poate ai greșit de data asta”, i-a transmis Rogobete fostului său partener de guvernare, cerându-i să nu transforme sănătatea într-un simplu exercițiu contabil.

Două diagnostice diferite pentru același sistem

Conflictul dintre cei doi scoate la suprafață două probleme care coexistă în sănătatea românească.

Pe de o parte, există spitale cu activitate redusă, structuri supradimensionate și bugete consumate aproape integral de salarii. Pe de altă parte, secții esențiale se confruntă cu lipsa medicilor și asistenților, iar posturile vacante nu pot fi ocupate din cauza restricțiilor bugetare.

Bolojan cere ca noile angajări să fie condiționate de activitatea și eficiența fiecărui spital. Rogobete avertizează că aplicarea mecanică a acestei logici poate lăsa unitățile medicale fără personalul necesar pentru urgențe.

Dincolo de schimbul de replici, disputa arată că reforma sănătății nu poate fi redusă nici la simpla suplimentare a posturilor, nici la tăierea lor pe baza unei medii naționale. Problema reală rămâne distribuția profund inegală a resurselor: România are în același timp spitale cu prea multe paturi și prea puțini pacienți, dar și secții în care există pacienți, aparatură și urgențe, însă nu sunt suficienți oameni care să le deservească.

 

Sursă foto – ilie.bolojan/facebook