Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a declanșat un conflict instituțional major cu autoritățile din Grecia, după ce a sesizat Comisia Europeană cu privire la măsuri legislative și administrative care ar putea limita activitatea procurorilor europeni în dosarele ce vizează fraude cu fonduri europene.
Potrivit unui comunicat al EPPO, procurorul-șef european a transmis vineri o scrisoare Comisiei Europene în baza mecanismului european de condiționalitate privind protejarea bugetului Uniunii Europene. Acest mecanism poate duce, în cazuri grave, la suspendarea unor fonduri europene pentru statele membre care afectează statul de drept sau buna protejare a banilor europeni.
Miza conflictului este uriașă: Parchetul European susține că recentele modificări ale Codului de procedură penală din Grecia, prin care a fost introdusă o procedură specială pentru infracțiuni grave comise de parlamentari, afectează capacitatea EPPO de a investiga eficient dosare aflate în competența sa. În paralel, instituția condusă de Kovesi reclamă și refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște integral decizia EPPO de prelungire a mandatelor pentru trei procurori europeni delegați din Grecia.
Cu alte cuvinte, acuzația este că Atena nu doar modifică regulile jocului în timpul anchetelor, ci pune presiune directă și pe arhitectura instituțională prin care Parchetul European funcționează în Grecia.
Conform G4Media, tensiunile vin pe fondul unei anchete de amploare privind posibile fraude cu subvenții agricole europene. În dosar ar fi vizați parlamentari, foști parlamentari și oficiali guvernamentali, iar prejudiciul inițial este estimat la zeci de milioane de euro. Schema descrisă de anchetatori ar fi exploatat lipsa unui cadastru complet în Grecia, prin declararea unor terenuri sau efective de animale fictive pentru obținerea de bani europeni.
Cazul este sensibil politic deoarece ancheta ar atinge zona partidului de guvernământ din Grecia, Noua Democrație. Potrivit aceleiași relatări, EPPO a cerut în aprilie ridicarea imunității pentru 11 deputați în funcție, iar ulterior autoritățile elene ar fi intervenit rapid asupra legislației penale, introducând reguli speciale pentru anchetarea parlamentarilor.
Prin sesizarea Comisiei Europene, Kovesi ridică disputa la nivelul cel mai dur al mecanismelor europene. Nu mai este vorba doar despre o neînțelegere între procurori și autorități naționale, ci despre o posibilă încălcare a obligației de cooperare loială prevăzute de tratatele europene. EPPO afirmă explicit că evoluțiile din Grecia ridică îndoieli serioase privind respectarea acestei obligații de către autoritățile elene.
Dacă Bruxelles-ul va considera sesizarea întemeiată, Grecia ar putea intra într-o procedură cu efecte politice și financiare majore. Activarea mecanismului de condiționalitate este considerată una dintre cele mai dure arme ale Uniunii Europene, pentru că leagă direct respectarea statului de drept de accesul la bani europeni.
Conflictul are și o dimensiune simbolică importantă. EPPO a fost creat tocmai pentru a investiga fraudele care afectează bugetul Uniunii Europene, indiferent de nivelul politic al celor implicați. Dacă un stat membru poate limita prin modificări rapide de legislație capacitatea procurorilor europeni de a ancheta demnitari, atunci este pusă sub semnul întrebării însăși autoritatea Parchetului European.
Deocamdată, cazul Greciei devine unul dintre cele mai serioase teste pentru Kovesi și pentru Comisia Europeană. Întrebarea nu mai este doar dacă au existat fraude cu bani europeni, ci dacă un stat membru poate ridica bariere instituționale atunci când anchetele se apropie de zona de vârf a puterii politice.
Sursă foto – politico.com
