Mojtaba Khamenei, indicat de presa de opoziție drept noul lider suprem al Iranului. Cine este figura influentă din culisele regimului
Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem Ali Khamenei, este indicat de publicația de opoziție Iran International drept noul lider suprem al Iranului, într-un context de război și de criză majoră de putere la Teheran. Informația a fost preluată în ultimele ore și de alte publicații internaționale, însă confirmarea oficială completă din partea autorităților iraniene rămâne limitată în acest moment.
Potrivit relatării Iran International, Mojtaba Khamenei ar fi fost ales de Adunarea Experților sub presiunea Gardienilor Revoluției (IRGC), într-o succesiune accelerată de contextul militar. În paralel, presa internațională a relatat despre lovituri care au vizat inclusiv clădiri asociate Adunării Experților, ceea ce ar fi complicat mecanismul formal de desemnare a succesorului.
În vârstă de aproximativ 56–57 de ani, Mojtaba Khamenei este de ani buni una dintre cele mai influente figuri ale regimului iranian, deși nu a ocupat funcții publice majore și nu a avut o expunere oficială comparabilă cu cea a altor lideri de la Teheran. În spațiul public iranian și occidental, el a fost descris frecvent drept un actor-cheie „din culise”, cu influență asupra aparatului de securitate și a cercurilor conservatoare dure.
Mojtaba este considerat un cleric radical anti-occidental, asociat cu linia dură promovată de tatăl său. Importanța sa a fost semnalată inclusiv de autoritățile americane: Departamentul Trezoreriei SUA l-a sancționat în 2019, susținând că acționa într-o capacitate oficială în numele liderului suprem, deși nu deținea o funcție aleasă sau numită formal în statul iranian. Washingtonul a afirmat atunci că Mojtaba colabora îndeaproape cu structuri ale IRGC și cu Basij pentru promovarea obiectivelor regionale ale regimului și pentru represiunea internă.
Numele lui Mojtaba Khamenei a fost legat în mod repetat de rolul jucat de aparatul de securitate în reprimarea protestelor și în gestionarea unor momente-cheie din politica internă iraniană, în special în jurul alegerilor prezidențiale contestate din 2009. De-a lungul anilor, mai multe surse media și analiști au susținut că el a avut o influență semnificativă asupra rețelelor Basij și asupra centrelor de putere din jurul IRGC, acuzații contestate sau negate de tabăra puterii de la Teheran.
Un alt element care face controversată eventuala sa desemnare este tema succesiunii „de familie”. Trecerea conducerii de la tată la fiu ar alimenta criticile privind o formă de continuitate cvasi-ereditară într-un sistem care, oficial, a respins constant ideea monarhiei. În același timp, susținătorii unei tranziții rapide pot invoca situația excepțională creată de război și de decapitarea unei părți a conducerii politico-militare iraniene.
În plan intern, numele lui Mojtaba Khamenei a fost de mult timp asociat cu suspiciuni privind influențarea deciziilor majore ale regimului, inclusiv în relația cu foști lideri politici și cu facțiuni rivale. Deși multe dintre aceste acuzații au circulat ani la rând în presa de opoziție, în mediile reformiste sau în analize occidentale, ele au contribuit la imaginea sa de personaj puternic, dar opac, cu rețele adânci în aparatul de securitate.
Dacă desemnarea sa va fi confirmată oficial fără echivoc, Mojtaba Khamenei ar prelua conducerea Iranului într-un moment extrem de fragil: sub presiune militară externă, cu tensiuni interne, cu legitimitate contestată în anumite segmente ale societății și cu dependență sporită de aparatul coercitiv al statului. Pentru moment, însă, informația rămâne una atribuită surselor din presa de opoziție și relatărilor preluate de alte publicații, în așteptarea unei validări oficiale complete de la Teheran.
Sursă foto – pixabay.com
