Prețul carburanților din România ar putea depăși pragul de 9–10 lei/litru dacă prețul petrolului se stabilizează în zona 90–100 de dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă AGERPRES.

Potrivit acestuia, tensiunile reaprinse în jurul Strâmtorii Ormuz — una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii — riscă să adauge un „premiu de risc geopolitic” în prețul petrolului, chiar și în absența unui blocaj efectiv al transporturilor.

„28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice. Atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz – cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial”, arată Chisăliță.

El subliniază că prin această zonă tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic la nivel global, iar piețele reacționează nu doar la întreruperi reale de aprovizionare, ci și la simpla posibilitate a unui astfel de scenariu.

Efecte în lanț: transport, alimente, inflație

Președintele AEI explică faptul că o creștere a barilului de petrol de la 73 de dolari către 80, 90 sau 100 de dolari nu reprezintă doar o fluctuație bursieră, ci un factor cu efect de multiplicare în economie.

Scumpirea petrolului ar însemna costuri mai mari pentru transport, presiune suplimentară pe lanțurile logistice, creșteri de prețuri la alimente și menținerea unei inflații ridicate, inclusiv într-un moment în care băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară.

„România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global”, arată Chisăliță, precizând că într-o piață globală tensionată, prețurile tind să se alinieze în sus.

Cum se transmite la pompă și în cât timp

Potrivit analizei AEI, prețul la pompă urmează evoluția cotațiilor internaționale cu un decalaj de la câteva zile până la 2–3 săptămâni, în funcție de nivelul stocurilor, contractele rafinăriilor, cursul valutar și politica comercială a marilor rețele de distribuție.

În România, structura aproximativă a prețului carburanților este formată din:

  • 50–55% taxe (accize și TVA),

  • 30–35% costul produsului (țiței și rafinare),

  • restul reprezentând distribuția și marja comercială.

În aceste condiții, estimează Chisăliță, o creștere a petrolului cu 10 dolari/baril ar putea adăuga aproximativ 70 de bani/litru, o creștere de 20 de dolari/baril ar însemna circa 1 leu/litru, iar un plus de 30 de dolari/baril ar putea duce la o majorare de până la 2,5 lei/litru.

„Dacă țițeiul se stabilizează la 90–100 dolari, depășirea pragului de 9–10 lei/litru devine realistă”, avertizează președintele AEI.

Trei scenarii pentru piața petrolului

Analiza indică trei scenarii principale luate în calcul de piețe:

Într-un scenariu de persistență a tensiunilor fără blocaj real, petrolul ar putea include un plus de 10–20 de dolari/baril sub forma unui „premiu geopolitic”.

În cazul unor perturbări serioase ale exporturilor, cotațiile ar putea depăși pragul de 90–100 dolari/baril.

Într-un scenariu extrem, de blocaj major al Strâmtorii Ormuz, piețele ar intra într-o fază de criză globală, cu volatilitate ridicată și efecte economice severe.

Chisăliță arată că OPEC și OPEC+ ar putea încerca să tempereze piața prin creșterea producției, iar marile economii ar putea recurge la eliberarea de rezerve strategice, însă astfel de măsuri ar avea doar rolul de a amortiza șocul, nu de a elimina riscul militar.

Vulnerabilitatea României: nu doar importurile, ci și economia europeană

Președintele AEI subliniază că vulnerabilitatea României nu ține exclusiv de dependența directă de importurile de petrol, ci și de integrarea economiei locale în lanțurile europene.

Dacă economii precum Germania sau Italia încetinesc pe fondul energiei scumpe, efectele se vor resimți rapid și în România, prin cerere mai slabă, costuri mai mari și presiune pe buget.

„Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major. Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducem dependența de volatilitate globală”, afirmă Chisăliță.

Contextul escaladării militare

Analiza vine după o nouă escaladare majoră în Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor citate de EFE, sâmbătă dimineață Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului, fiind raportate explozii la Teheran, Tabriz și Isfahan.

Iranul a răspuns prin lansări de rachete și drone asupra unor baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor ținte militare de pe teritoriul Israelului.

Tot sâmbătă seara, mai multe explozii au fost auzite în centrul Israelului, la Ierusalim și în Cisiordania. Potrivit EFE, cel puțin o rachetă lansată din Iran a lovit Tel Aviv, fiind semnalată ca prima lovitură cunoscută în oraș în actuala secvență de atacuri, informație confirmată de serviciul de urgență Magen David Adom (MDA).

Sursă foto – pixabay.com