În timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să proiecteze imaginea unei guvernări „de ordine și eficiență”, partidul din spatele premierului începe să arate public fisuri. Ultimul episod vine din Argeș, unde Alina Gorghiu – deputată și președinta PNL Argeș, dar și membră în Biroul Politic Național – acuză autoritățile că au lăsat să se prelungească o criză care afectează direct sănătatea oamenilor: aproximativ 50.000 de locuitori din zona Curtea de Argeș ar fi rămas fără apă potabilă de aproape patru luni.

„Statul trebuia să prevină”: Gorghiu ridică miza – apoi nuanțează ținta

Comunicatul transmis de filiala PNL Argeș lovește larg: „nici Guvernul României, nici administrația județeană Argeș, nici administrația locală din Curtea de Argeș nu au avut o reacție adecvată”. Mesajul e construit pentru impact: iarnă, oameni în vârstă, familii cu copii, costuri personale și eforturi pe care „statul ar fi trebuit să le prevină”.

Dar aici apare și paradoxul politic: după publicarea știrii, Gorghiu revine cu o precizare și restrânge criticile, afirmând că s-a referit la Ministerul Mediului, condus de ministra USR Diana Buzoianu, nu la întregul Guvern. Corecția nu anulează însă efectul: într-o coaliție tensionată, o astfel de ieșire publică funcționează și ca presiune internă pe premier, și ca plasare preventivă a responsabilității către partenerul de guvernare.

Bacteria invocată și problema reală: încrederea prăbușită

În centrul acuzelor stă confirmarea prezenței Clostridium perfringens în apa de la robinet, potrivit comunicatului PNL Argeș care citează buletine de analiză și indică „deficiențe majore de siguranță și monitorizare”. Dincolo de disputa tehnică, miza politică e simplă: când oamenii își cară apa pe scări luni la rând, orice partid care pretinde competență administrativă pierde puncte în tăcere – iar adversarii câștigă fără să facă mare lucru.

PNL nu mai vorbește „pe o singură voce”: precedentul Thuma

Gorghiu nu e un caz izolat. Cu câteva zile înainte, Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, a cerut public „claritate” privind banii de la buget către autoritățile locale pentru investițiile începute și a scos la înaintare un videoclip vechi cu Bolojan, din perioada când era primar, criticând „confiscarea” banilor orașului de către Guvern. Mesajul e tot o lovitură politică internă: dacă premierul taie sau întârzie finanțările, baronii administrativi ai partidului îl vor taxa – iar disputa se mută din ședințe în spațiul public.

Iar PSD apasă pe rană: Olguța și „CET Craiova”

Pe fundalul conflictelor liberale, PSD împinge propriile teme – mai ales acolo unde costurile sociale sunt ușor de explicat. Lia Olguța Vasilescu îl acuză pe Bolojan că nu și-a dorit salvarea Electrocentrale (CET) Craiova și că blocajele guvernamentale ar împinge orașul spre lipsa unei soluții viabile de termoficare, folosind un narativ dur: „falimentare voită”. Pentru Bolojan, asta e combustibil politic în plus: nu doar opoziția atacă, ci și propriul partid îi fisurează aura de „manager”.

Ce se vede, de fapt: lupta pentru cine plătește nota

Din aceste episoade se conturează o hartă clară a tensiunii: Guvernul încearcă să țină disciplina bugetară și controlul politic, în timp ce liderii locali – chiar din PNL – au nevoie de resurse, soluții rapide și „victorii” palpabile în teritoriu. Când apare o criză de apă sau o criză de termoficare, reflexul politic e previzibil: fiecare încearcă să împingă responsabilitatea spre altă instituție, alt nivel administrativ sau alt partener de coaliție.

Iar pentru public, concluzia e și mai tăioasă: dacă în partidul premierului apar tot mai des atacuri „cu nume și prenume”, guvernarea riscă să pară nu doar grea, ci și dezorganizată – exact genul de percepție care poate transforma o problemă locală într-un simbol național al neputinței statului.

Sursă foto – https://www.facebook.com/alinagorghiu/photos