Pensiile magistraților, din nou la CCR -Curtea Constituțională a decis, vineri, să amâne decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 11 februarie.

Curtea Constituțională a decis, vineri, să amâne decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 11 februarie.

Reforma pensiilor speciale ale magistraților intră, astăzi, într-un dublu test instituțional. La ora 10:00, Curtea Constituțională (CCR) are programată a patra ședință pe proiectul Guvernului Bolojan privind modificarea pensiilor de serviciu. Cu o oră înainte, la Curtea de Apel București (CAB), instanța urmează să se pronunțe asupra cererilor care vizează suspendarea numirii a doi judecători CCR: Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.

Cele două dosare nu sunt paralele, ci comunică direct. Dacă CCR nu reușește să treacă de blocajul intern, legea rămâne în aer. Dacă unul dintre judecătorii vizați la CAB ar fi suspendat, echilibrul fragil din Curte se poate rupe complet, iar reforma riscă să intre într-un nou impas, exact în fereastra de timp în care Guvernul mizează pe adoptare pentru a evita costuri politice și financiare.

CCR, a patra încercare: reforma rămâne blocată de absențe și proceduri

Pe ordinea de zi a CCR există un singur punct: constituționalitatea legii prin care Guvernul a modificat regimul pensiilor magistraților, după ce și-a asumat răspunderea în Parlament pe o variantă revizuită.

În decembrie, Curtea a ratat deja două momente-cheie. Într-o ședință s-a amânat. În alta, patru judecători asociați cu PSD au părăsit deliberările, iar ulterior nu s-au mai prezentat, ceea ce a dus la lipsă de cvorum și la imposibilitatea de a da un verdict. Cei patru au invocat, public, inclusiv nemulțumiri legate de programarea rapidă a ședințelor și de convocări în zile nelucrătoare. Au cerut și timp suplimentar pentru documente, inclusiv pentru un studiu de impact.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins ideea că un studiu de impact ar fi un criteriu relevant pentru controlul de constituționalitate. Mesajul ei a fost limpede: Curtea judecă în primul rând pe Constituție și pe jurisprudență, nu pe calcule bugetare, chiar dacă acestea pot fi utile în plan politic.

În acest climat, orice nouă amânare devine mai mult decât o formalitate. Devine o decizie cu efect politic. Pentru Guvern, amânarea înseamnă slăbirea mesajului de reformă. Pentru magistrați, amânarea păstrează status quo-ul. Pentru coaliție, amânarea prelungește conflictul, inclusiv cel intern, despre cine își asumă costul și cine blochează.

Intervenția ÎCCJ: „expertiza” care mută presiunea în CCR

Cu câteva ore înainte de ședința CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a anunțat trimiterea către CCR a unei expertize realizate cu ajutorul unui expert contabil. Concluzia avansată public este explozivă: aplicarea proiectului ar putea duce, în anumite cazuri, la situația în care pensia de serviciu să ajungă sub nivelul pensiei calculate pe contributivitate.

Această mișcare are două efecte. Primul este juridic: oferă CCR un material suplimentar care poate fi folosit ca argument în deliberare, inclusiv pentru o eventuală amânare „ca să fie studiat”. Al doilea este politic: pune Guvernul în defensivă, pentru că reforma e prezentată nu ca o corecție, ci ca o potențială „anulare” a pensiei de serviciu, adică o schimbare mai dură decât narativul oficial.

Din acest punct, orice pas al CCR devine o alegere între două riscuri. Dacă decide repede, va fi acuzată că a ignorat documente noi. Dacă amână, va fi acuzată că blochează deliberat o reformă cu miză publică majoră.

CAB: atac fără precedent asupra numirilor la CCR

În paralel, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov, asociată cu AUR, care solicită suspendarea deciziilor de numire a doi judecători CCR: Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.

Dosarele sunt diferite ca vulnerabilitate.

În cazul lui Mihai Busuioc, există deja o decizie a CCR din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea sa este constituțională, iar principiul invocat în spațiul public este simplu: deciziile CCR nu pot fi desființate de instanțe de drept comun.

În cazul lui Dacian Cosmin Dragoș, numit la CCR de președintele Nicușor Dan, contestarea vizează o condiție de fond: vechimea de minimum 18 ani „în activitatea juridică” sau „în învățământul juridic superior”. Argumentul reclamantei este că o parte semnificativă a carierei sale ar fi fost în zona unei facultăți care nu ar intra, în sens strict, la „învățământ juridic superior”, chiar dacă ar fi predat discipline cu caracter juridic.

Apărarea Administrației Prezidențiale a mers pe o linie procedurală și una de fond. Procedural, s-a invocat tardivitatea: decretul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 iulie 2025, iar termenele pentru plângere prealabilă și pentru suspendare ar fi fost depășite. În plus, s-a invocat faptul că reclamanta ar fi făcut referire publică la numire încă din iulie 2025, ceea ce ar cântări în discuția despre momentul la care „a aflat” și de la care curg termenele. Pe fond, s-a susținut că profesorul a predat exclusiv discipline juridice și a avut și activități conexe relevante, inclusiv în proiecte și litigii internaționale.

Majoritate 5–4 și riscul de blocaj instant

Miza CAB nu este doar simbolică. Este matematică.

În spațiul public s-a vorbit despre două tabere în CCR, iar tabăra care susține proiectul Guvernului ar avea o majoritate fragilă, de 5 la 4. Dacă Dacian Cosmin Dragoș ar fi suspendat de instanță, efectul ar fi imediat executoriu, chiar dacă hotărârea nu ar fi definitivă. Într-un astfel de scenariu, ședințele CCR pe pensiile magistraților pot intra într-un nou blocaj procedural, tocmai pentru că, pe această speță, la deliberări au participat toți cei nouă judecători și există interpretarea că, pentru verdict, trebuie să fie prezenți toți cei care au participat la deliberări.

Pe scurt: o decizie de la CAB poate schimba, în aceeași zi, aritmetica CCR. Și poate îngheța reforma fără ca CCR să mai apuce să voteze.

Ce prevede reforma și de ce e contracronometru

Proiectul Guvernului introduce o tranziție mai lungă și o nouă formulă de calcul. Principalele repere vehiculate public sunt: limitarea pensiei la un procent din ultimul salariu net și o etapizare a creșterii vârstei de pensionare până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani. Există și varianta pensionării anticipate, condiționată de vechime mare și penalizată până la atingerea vârstei standard.

Pe lângă bătălia internă, există și presiunea externă. De această reformă depinde o sumă importantă din PNRR, iar fereastra invocată public pentru ca România să nu piardă bani este foarte strânsă, cu un reper în jurul datei de 28 ianuarie 2026.

Ziua care poate schimba totul

Vineri poate produce trei rezultate.

Primul: CCR intră în ședință, are cvorum, și dă o decizie. Ar fi scenariul de „ieșire din criză”, dar și cel mai greu de obținut, dacă tensiunile interne rămân.

Al doilea: CCR amână din nou, invocând documente noi, proceduri sau lipsă de consens. Ar fi scenariul care prelungește conflictul și mută presiunea în coaliție.

Al treilea: CAB produce o hotărâre cu efect imediat care lovește direct componența Curții, iar CCR intră în blocaj procedural înainte să poată tranșa reforma.

Indiferent de rezultat, miza zilei e aceeași: nu doar pensiile magistraților, ci autoritatea instituțiilor și capacitatea statului de a închide o reformă în condiții de conflict deschis.

Sursă foto – pixabay.com