În PNL, puterea nu se pierde cu scandal, ci cu o semnătură la momentul potrivit. Iar joi, 18 decembrie 2025, Biroul Politic Național a arătat foarte limpede cine urcă pe scara reală a partidului și cine rămâne în poza veche, cu influență „din obișnuință”. Ciprian Ciucu a primit coordonarea PNL București, la propunerea lui Ilie Bolojan. Hubert Thuma, omul care până acum ținea și Capitala, și Ilfovul, a fost scos din ecuația Bucureștiului.
Bucureștiul nu e doar o organizație de partid, e centrul de comandă al vizibilității, al negocierilor, al listelor, al consilierilor și al resurselor simbolice. Iar când BPN îți ia Bucureștiul și îl pune în mâna primarului ales al Capitalei, îți transmite un mesaj: „de aici încolo, influența nu mai vine din rețele, vine din rezultate și control direct”. Ciucu nu primește doar o ștampilă, primește și mandatul de a coordona consilierii PNL din CGMB și de a negocia cu celelalte partide la nivelul Capitalei — adică exact butoanele care contează în fiecare zi.
Hubert Thuma rămâne, desigur, „tare” la Ilfov. Doar că asta e partea ironică: când ești numit ani la rând „baronul de Ilfov”, te obișnuiești să crezi că Ilfovul e o platformă, nu o destinație. Că e rampa de lansare spre Capitală și spre centrul partidului. Iar acum, rămâne fix destinația. Bucureștiul pleacă. Ilfovul rămâne. Un fel de retrogradare elegantă: nu te dă nimeni afară, doar îți iau microfonul și îți lasă ecoul.
În paralel, „lista neagră” despre care vorbesc surse liberale arată că Bolojan nu vrea doar o schimbare de persoană, ci o schimbare de regim intern: organizațiile de sector 2, 3, 4 și 5 intră în analiză, cu termen până la final de ianuarie 2026 pentru concluzii și măsuri. Practic, se taie din rădăcină ideea că filiale întregi pot funcționa în inerție, pe baza unor nume „grele” sau a unor aranjamente vechi.
Aici e miza mare: cuplul Bolojan–Ciucu nu se mulțumește să „dea semnal” către presă că are partidul în mână. Ei îl iau efectiv. Bolojan vine cu stilul de „audit” și disciplină, Ciucu vine cu legitimitatea proaspătă a unui rezultat în Capitală și cu interesul direct de a controla jocul local (CGMB, sectoare, alianțe, opoziție). Tandemul nu face management de imagine; face management de putere.
Pentru Thuma, mesajul e rece: influența lui în PNL devine una regională, nu strategică. Un președinte de CJ puternic, dar cu granițe clare. Și, în politică, granițele astea sunt totul: când nu mai ești indispensabil în București, devii, foarte repede, „important” doar în județul tău.
Iar pentru PNL, schimbarea e și mai cinică: partidul încearcă să iasă din era în care organizațiile se țineau prin echilibre și „lumi paralele” (București-Ilfov ca feude lipite) și intră într-o etapă în care centrul decide, iar rezultatul electoral devine argumentul suprem. Exact cum a spus Bolojan, rațional: dacă sondajele și scorul îți arată cine poate trece de 20%, acolo pui cheia. Restul… se mută frumos, înapoi, la Ilfov.
Sursă foto – https://www.facebook.com/thumahubert/photos




