Negocierile privind un posibil plan de pace pentru Ucraina au intrat într-o etapă intensă la Berlin, unde delegații americani, lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski discută, în regim aproape complet de discreție, arhitectura unei încetări a focului și a unor garanții de securitate. Miza este uriașă, dar blocajele rămân aceleași: cedările teritoriale și aderarea Ucrainei la NATO.

Încă de duminică, emisarul american Steve Witkoff a transmis pe rețeaua X că s-au înregistrat „multe progrese”, însă mesajele venite dinspre partea ucraineană au rămas prudente, semn că diferențele de poziție sunt, în continuare, substanțiale. Luni, Zelenski și negociatorii americani au avut discuții cu ușile închise, fără declarații publice la final, iar un nou set de reuniuni s-a desfășurat în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui francez Emmanuel Macron.

Presiune pe Donbas: „Ucraina trebuie să se retragă”, Kievul refuză

Potrivit declarațiilor unui înalt responsabil implicat în negocieri, citat de AFP, partea americană ar susține în continuare ideea ca Ucraina să cedeze o parte din Donbas — inclusiv teritorii care se află încă sub controlul Kievului. În logica descrisă de aceeași sursă, „Vladimir Putin vrea teritorii”, iar formula promovată de Washington ar fi că „Ucraina trebuie să se retragă”.

Kievul respinge însă orice armistițiu condiționat de concesii teritoriale prealabile, considerând că un asemenea precedent ar valida strategia militară a Moscovei și ar slăbi dramatic perspectiva unei păci durabile. În culisele negocierilor, oficiali ucraineni au lăsat să se înțeleagă că li se pare „frapant” faptul că pe acest punct americanii par să se apropie de poziția rusă.

Donbasul rămâne, de altfel, una dintre cele mai încărcate simbolic și strategic zone ale războiului. Regiunea Lugansk este aproape integral sub controlul Moscovei, în timp ce în Donețk o parte relevantă a teritoriului este încă disputată, iar segmentul de front din zonă este descris ca unul dintre cele mai fortificate: orașe transformate în puncte de rezistență, tranșee pe sute de kilometri și câmpuri de mine.

În zilele următoare este așteptat un nou moment-cheie: o întâlnire între Zelenski și negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar putea indica dacă Washingtonul rămâne ferm pe ideea concesiilor teritoriale sau încearcă o formulă intermediară.

NATO, „piatra de temelie” a disputei: Moscova cere renunțarea, Kievul insistă

Al doilea mare punct de ruptură privește aderarea Ucrainei la NATO. Rusia respinge categoric această variantă, în timp ce Ucraina o consideră cea mai credibilă garanție de securitate împotriva unei noi invazii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris neaderarea Ucrainei la NATO drept o „piatră de temelie” a negocierilor mediate de SUA, afirmând că subiectul trebuie tratat în „discuții specifice”. Tot el a indicat că Moscova așteaptă să fie informată de Washington în privința rezultatelor discuțiilor dintre americani, europeni și ucraineni.

De cealaltă parte, Kievul nu renunță la obiectivul NATO și respinge informațiile apărute în media care ar sugera o retragere tacită de pe această linie. În același timp, potrivit unui oficial american citat de AFP, partea americană nu ar oferi, cel puțin deocamdată, detalii despre garanțiile de securitate, deși lideri europeni — în special Emmanuel Macron — au insistat în repetate rânduri că acestea sunt indispensabile pentru o pace „justă și durabilă”.

Alegeri în 100 de zile, dar doar cu încetare a focului

Un element nou, cu potențial politic major, este disponibilitatea Ucrainei de a organiza alegeri prezidențiale într-un termen de 100 de zile, așa cum a cerut președintele american Donald Trump — însă doar cu condiția ca Rusia să accepte o încetare a focului. În lipsa unui armistițiu, un asemenea calendar electoral ar fi greu de susținut logistic și ar ridica probleme evidente de securitate și legitimitate.

Războiul nu se oprește la masa negocierilor

În paralel cu discuțiile de la Berlin, realitatea de pe teren continuă să apese pe fiecare decizie. Armata aeriană ucraineană a anunțat luni dimineață, pe Telegram, că a doborât 133 de drone din 153 lansate de Rusia în noaptea de duminică spre luni — un nou episod din campania de atacuri care vizează inclusiv infrastructura energetică civilă.

Ucraina resimte, totodată, presiuni internaționale și interne: bombardamentele repetate afectează rețelele de energie, iar scena politică este fragilizată de un scandal de corupție care slăbește percepția asupra președinției chiar în momentul în care Kievul are nevoie de coeziune maximă.

Final de săptămână decisiv

Diplomația germană anticipează un rezultat „complicat”, iar indicii mai clare despre direcția negocierilor sunt așteptate spre finalul săptămânii. Până atunci, ecuația rămâne aceeași și dură: cât teritoriu ar accepta Ucraina să nu mai controleze și ce garanții reale primește în schimb — mai ales dacă opțiunea NATO este împinsă în afara acordului.

Dacă Berlinul va produce o formulă de armistițiu credibilă sau doar o nouă rundă de poziționări, depinde de răspunsul la întrebarea centrală: pacea se negociază ca un compromis geopolitic sau ca o garanție că agresiunea nu va fi recompensată.

Sursă foto – pixabay.com