Ilie Bolojan – Predoiu are în mod evident o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani în justiție. PSD și UDMR nu vor alegeri în două tururi

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, la podcastul „Friendly Fire”, moderat de Moise Guran și Vlad Petreanu, că nu ia în calcul varianta ca legea privind pensiile magistraților să fie declarată neconstituțională de CCR, susținând că proiectul „respectă Constituția” și „rezolvă o parte din problemele din justiție”. Șeful Guvernului a admis însă deschis că România traversează o perioadă de scădere economică și a anunțat că, în 2026, salariile bugetarilor și pensiile nu vor fi majorate.

Întrebat despre amânarea deciziei Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților, Bolojan a spus că nu are date suplimentare despre motivele amânării, dar a subliniat că termenul este relativ scurt, ceea ce contează fiind „să se soluționeze”. „Convingerea mea este că propunerea respectă Constituția”, a insistat premierul. La întrebarea ce se întâmplă dacă CCR respinge proiectul, Bolojan a răspuns că nu ia în calcul această ipoteză.

Premierul a legat discuția despre pensiile speciale de criza de încredere în justiție și în clasa politică. El a vorbit despre „un sentiment de nedreptate” alimentat de salarii foarte mari în companii de stat cu pierderi, de dosare care se prescriu și de sentințe contradictorii. Bolojan a anunțat că va face, împreună cu echipa de consilieri și Ministerul Justiției, o analiză a situației și va încerca un dialog direct cu asociațiile de magistrați, pe care speră să le vadă la fel de vocale și când vine vorba de problemele de fond ale sistemului, nu doar de drepturile salariale.

În același context, l-a indicat explicit pe actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, ca având o responsabilitate pentru modul în care arată azi sistemul. „Dl Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea, pentru că am fost primar acolo”, a spus Bolojan, arătând că politicul nu se poate deroba complet de răspundere atunci când justiția nu își generează singură „anticorpii” necesari.

Referindu-se la moțiunea de cenzură care va fi dezbătută săptămâna viitoare, premierul a spus că nu are „emoții”, dar a respins ideea că ar fi atașat cu orice preț de funcție. „Nu vreau să înțelegeți că mă agăț de funcție. Oricine ar fi premier, problemele României trebuie atacate”, a declarat Bolojan, adăugând că votul va arăta „soliditatea coaliției”.

Premierul a comentat și victoria lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei, pe care o pune pe seama faptului că acesta a fost deja validat de alegători în Sectorul 6, a efectului de „vot util” și a profilului de candidat asociat cu reforma. Despre declarațiile lui Nicușor Dan, care a sugerat în campanie că Ciucu ar fi apropiat de „mafia imobiliară”, Bolojan a spus că orice suspiciune trebuie verificată, dar a subliniat că îl cunoaște bine pe noul primar general și că acesta „a arătat că 2+2=4, nu 5, nu 6” în gestionarea banilor publici.

În privința relației cu președintele Nicușor Dan, șeful Guvernului a spus că aceasta este „instituțional corectă” și că există o colaborare bună pe dosare importante, dând exemplul negocierilor cu OMV Petrom. A recunoscut că șeful statului a avut „preferințele sale” în campania pentru Capitală, dar a adăugat că „tactica de a ataca fără fundament nu dă roade”, sugerând că electoratul s-a săturat de conflictul permanent.

Pe teren economic, Bolojan a admis că România se află într-o „scădere economică”, pe care a pus-o pe seama contextului internațional, a derapajelor bugetare din anii trecuți și a măsurilor de consolidare fiscală. În acest cadru, premierul a anunțat că opțiunea sa personală este ca salariul minim să fie menținut la nivelul actual, iar pensiile și salariile bugetarilor să nu fie majorate în 2026. „E puțin probabil ca în bugetul 2026 să venim cu drepturi suplimentare pentru bugetari cât timp avem acest deficit”, a spus el, insistând pe necesitatea reducerii risipei și a creșterii absorbției fondurilor europene.

Bolojan a mai afirmat că își dorește ca până la Crăciun să fie luată o decizie privind reducerea sau chiar eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, reclamat insistent de mediul de afaceri și vizibil în scăderea investițiilor străine. În același timp, a explicat întârzierea bugetului pe 2026 prin faptul că, fără adoptarea pachetului de reformă în administrație, nu poate fi construit „un buget serios”, care să se bazeze pe un stat mai suplu și pe cheltuieli mai bine controlate.

Sursă foto – https://www.facebook.com/ilie.bolojan