Statul român continuă să apeleze masiv la piețele financiare pentru a-și acoperi deficitul bugetar, în ciuda avertismentelor tot mai clare din partea economiștilor și a instituțiilor financiare internaționale. Potrivit Ministerului Finanțelor, suma totală a împrumuturilor contractate în 2025 va ajunge la 269 miliarde lei, în creștere cu 10 miliarde față de programul stabilit în octombrie.

Deși oficialii anunță că noile împrumuturi sunt „destinate prefinanțării necesarului pentru 2026”, realitatea este că România se află într-o spirală periculoasă a datoriei, în condițiile în care costurile cu dobânzile vor depăși în premieră 3% din PIB în acest an. Cu alte cuvinte, statul plătește mai mult ca oricând pentru a-și susține propria îndatorare.

Potrivit calculelor economiștilor Erste Bank, România este într-o situație fiscală precară, fiind una dintre puținele economii europene în care rata dobânzii la datorie depășește creșterea nominală a PIB. În acest ritm, avertizează aceștia, România va ajunge în 2026 să depășească chiar și Grecia în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu dobânzile în economie.

Ministerul Finanțelor a precizat că împrumuturile suplimentare vor fi realizate în principal de pe piața internă, prin titluri de stat și instrumente destinate populației, menținând o rezervă valutară care să acopere până la patru luni din necesarul brut de finanțare. Doar marginal vor fi accesate fonduri externe, prin trageri de la instituții internaționale.

Presiunea pe buget, însă, se acumulează rapid. Datoria publică va ajunge în 2025 la 1.130 miliarde lei, echivalentul a 59% din PIB, iar în 2026 va trebui rostogolită o sumă record de peste 155 miliarde lei – comparativ cu 99 miliarde lei în 2025. În plus, ținta de deficit bugetar pentru anul viitor este estimată între 6% și 6,5% din PIB, un nivel nesustenabil în contextul economic actual.

Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, a declarat recent pentru Reuters că necesarul de împrumut în 2026 va fi între 275-285 miliarde lei – fără a include sumele prefinanțate în decembrie 2025. Așadar, realitatea este că statul a intrat deja într-un ciclu al împrumuturilor pentru a plăti împrumuturile, ceea ce va limita din ce în ce mai mult spațiul fiscal pentru investiții, servicii publice sau protecție socială.

Această abordare de „finanțare în avans” ascunde, în fond, o incapacitate a guvernului de a reduce semnificativ deficitul bugetar și de a ataca problema profundă a cheltuielilor publice nejustificate. În lipsa unei consolidări bugetare reale și a unor reforme fiscale profunde, România riscă să piardă complet controlul asupra finanțelor sale în anii următori.

În loc să fie un semn de prudență, împrumuturile „pentru 2026” reflectă o strategie periculoasă de amânare a problemelor. Iar dacă anul 2024 a fost anul în care am împrumutat cel mai mult, anul 2025 este deja cel în care împrumutăm „pentru doi ani”. Cu un deficit care pare că nu mai poate fi coborât și cu o economie ce dă semne de încetinire, întrebarea reală este: cine va mai împrumuta România în 2027?

Sursă foto – pixabay.com