Un workshop. Atât a reușit Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) să organizeze în tot anul 2024 pentru a preveni dependența de jocuri. Costul? Aproximativ 1.600 de euro. În același timp, bugetul special pentru acest scop a depășit 45 de milioane de euro.

Situația revoltătoare a fost scoasă la lumină de o serie de anchete realizate de GOLAZO.ro, care arată cum un program național denumit „Joc responsabil” a devenit, în realitate, o ficțiune administrativă. Banii există, dar acțiunea lipsește. Și nu de azi, de ieri, ci de peste un deceniu.

O problemă reală, tratată cu indiferență oficială

În timp ce industria jocurilor de noroc se extinde accelerat în România – și în spațiul fizic, și în cel online – statul colectează sume uriașe de la operatorii licențiați, în numele unui angajament social: protejarea jucătorilor vulnerabili, a minorilor și a familiilor afectate.

Dar realitatea e simplă și cruntă: din cele peste 44 de milioane de euro colectate anul trecut pentru „Joc responsabil”, mai puțin de 2.000 au fost cheltuiți pentru activități concrete. Restul au rămas neutilizați sau au fost redirecționați în bugetul general al statului, printr-o decizie guvernamentală care a transferat 70% din aceste fonduri către alte cheltuieli.

Potrivit sursei citate, în 2024 au fost ocupate doar 3 din cele 10 posturi prevăzute în organigrama departamentului „Joc responsabil” din cadrul ONJN. Activitatea departamentului a constat, în principal, în emiterea de înștiințări de plată și alte operațiuni fiscale. De prevenție, consiliere sau educație… nici vorbă.

Un singur eveniment, o problemă națională ignorată

Singura inițiativă desfășurată în tot anul trecut a fost un workshop pentru asistenți sociali, desfășurat în parteneriat cu Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. Scopul: familiarizarea personalului social cu semnele dependenței de jocuri. Efort lăudabil, dar simbolic.

În paralel, în România, sute de site-uri ilegale permit accesul liber la pariuri și jocuri de noroc, fără filtre de vârstă, fără controale și fără sprijin pentru cei care se confruntă cu adicții.

Cine răspunde?

Lista șefilor ONJN din ultimul deceniu este o ilustrare a rotirii între persoane cu legături directe cu industria jocurilor de noroc sau cu funcții în aparatul de stat. Președintele actual, Vlad Cristian Soare, fost director general al Loteriei Române și ex-președinte al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a anunțat recent lansarea unui nou program intitulat „Conștient și Liber”, cu o finanțare inițială de 5 milioane de euro.

Soare promite un nou început și susține că va finanța proiecte pentru prevenție, tratament, educație și chiar centre de reabilitare. ONG-uri, spitale, unități de învățământ și autorități locale pot aplica pentru fonduri de până la 100.000 sau 300.000 de euro per proiect.

Este un început, dar vine după 12 ani de inacțiune sistematică.

Un concept înșelător?

Raportul global realizat de Comisia Lancet pentru Sănătate Publică și Jocuri de Noroc avertizează că noțiunea de „joc responsabil” este adesea folosită de industrie ca paravan. Accentul pe „responsabilitatea individuală” deviază atenția de la designul adictiv al jocurilor și de la lipsa de reglementare severă.

Expertiza internațională arată că abordarea jocurilor de noroc ca problemă de sănătate publică – și nu doar ca divertisment – este esențială. Dependența de jocuri are, potrivit Asociației Psihiatrilor Americani, cea mai mare rată de sinucidere dintre toate adicțiile.

În România, deși sunt colectate zeci de milioane de euro anual, nu există centre specializate, nu se oferă tratamente gratuite și nici nu există o platformă națională de autoexcludere eficientă. Abia în 2025, ONJN a început timid să promită că va face ceea ce legea impune de ani de zile.

Bani sunt. Vocea lipsește.

România colectează anual sute de milioane de euro din taxe pe jocurile de noroc – doar în 2024, statul a încasat 865 de milioane de euro din industrie, potrivit datelor consultate de GOLAZO.ro. Din aceștia, o parte consistentă provine din „taxa de viciu” și din contribuțiile pentru „Joc responsabil”.

Dar în lipsa unei strategii coerente, a unui parteneriat cu societatea civilă și a unei transparențe reale în cheltuirea fondurilor, statul român continuă să încaseze, dar nu să protejeze.

În loc de concluzie

Programul „Joc responsabil” nu trebuie să fie doar un pretext birocratic, ci un mecanism viu de protecție socială. Dependența de jocuri rupe familii, afundă oameni în datorii și duce, în cazuri extreme, la tragedii personale. România are bani, are lege, are obligații. Îi lipsește doar voința.

Sursă foto – pixabay.com