UE construiește un „Schengen militar” – Bruxelles-ul vrea să reducă birocrația și să permită deplasarea rapidă a trupelor în Europa, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA

Bruxelles-ul accelerează pregătirile pentru ceea ce oficialii europeni numesc deja un „Schengen militar” – un plan amplu de eliminare a blocajelor birocratice și de modernizare a infrastructurii strategice pentru transportul rapid al trupelor și echipamentelor militare în caz de conflict. Inițiativa vine pe fondul îndoielilor tot mai mari legate de fiabilitatea angajamentului american față de securitatea europeană și a amenințărilor tot mai explicite venite dinspre Rusia.

Comisia Europeană urmează să prezinte oficial propunerea pe 19 noiembrie, într-un document dedicat conceptului de „mobilitate militară”, care prevede reglementări armonizate, infrastructură consolidată și o logistică digitalizată, capabilă să sprijine mișcări rapide ale trupelor în interiorul Uniunii Europene.

O „zonă liberă” pentru transport militar

Noua strategie europeană urmărește să creeze un spațiu de circulație pentru forțele armate asemănător cu zona Schengen, în care convoaiele militare să poată trece frontierele fără întârzieri. Planul include modernizarea podurilor și tunelurilor – multe dintre ele incapabile în prezent să susțină greutatea tancurilor moderne –, extinderea capacității feroviare și crearea unui sistem digital comun pentru aprobările vamale și permisele de tranzit.

„Mutarea tancurilor din vest spre flancul estic poate dura zile întregi din cauza birocrației și a infrastructurii depășite. Avem nevoie de o Europă capabilă să reacționeze în ore, nu în zile”, a declarat europarlamentarul polonez Dariusz Joński, citat de RMF FM.

Documentul Comisiei include, de asemenea, o propunere de „flotă de solidaritate”, alcătuită din vagoane și locomotive specializate disponibile pentru transport militar rapid oriunde pe continent, precum și un „cadru de urgență” care să permită mobilizarea prioritară a convoaielor militare în situații de criză.

Infrastructură strategică și protecție împotriva atacurilor hibride

Bruxelles-ul intenționează să finanțeze consolidarea rutelor strategice și a coridoarelor de transport din fonduri europene, cu accent pe conexiunile dintre porturile din Marea Nordului, Germania, Polonia și statele baltice – direcții esențiale pentru flancul estic al NATO. În paralel, Comisia va propune noi măsuri de securitate pentru protejarea infrastructurii critice împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice, un risc crescut după incidentele de pe gazoductul Nord Stream și din Marea Baltică.

Washingtonul ezită, Europa acționează

Inițiativa UE apare într-un context geopolitic tensionat. La Washington, semnalele politice sunt contradictorii: administrația Trump a suspendat temporar ajutorul pentru Ucraina și a retras o brigadă americană din România, decizie care a stârnit neliniște în capitalele de pe flancul estic.

„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”, a declarat un diplomat european pentru Kyiv Post. „Dacă SUA se retrag chiar și puțin, Rusia umple imediat spațiul.”

România, Polonia și statele baltice interpretează aceste evoluții ca semnale de avertizare privind o posibilă repoziționare americană, motiv pentru care sprijină fără rezerve planul Bruxelles-ului.

Un oficial european citat de publicația poloneză RMF FM a rezumat astfel dilema strategică: „SUA pot numi în continuare Rusia o amenințare, dar o amenințare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu-și poate clarifica poziția.”

Cooperare cu NATO, fără suprapuneri

Oficialii europeni subliniază că noul plan va fi dezvoltat în strânsă coordonare cu NATO, pentru a evita dublarea structurilor și procedurilor existente. Polonia, în special, insistă ca mobilitatea militară a UE să rămână compatibilă cu planificarea Alianței Nord-Atlantice.

„Scopul nu este să duplicăm NATO, ci să o facem mai eficientă”, afirmă surse de la Bruxelles.

Un proiect cu miză strategică pentru flancul estic

Pentru Europa de Est, în special pentru România și Polonia, „Schengenul militar” reprezintă mai mult decât un proiect logistic: este un pas către autonomia strategică europeană într-o lume în care garanțiile externe devin incerte.

Acolo unde odinioară se discuta despre integrarea economică și liberă circulație a persoanelor, astăzi se discută despre circulația tancurilor și a echipamentului greu. Iar această schimbare de paradigmă ar putea marca începutul unei noi ere în politica de securitate a Uniunii Europene – una în care Europa își redescoperă reflexele de putere.

Sursă foto – pixabay.com