Coaliţia de guvernare a decis, în şedinţa de marţi, organizarea alegerilor locale parţiale pe 7 decembrie 2025, într-un moment politic cu puternice implicaţii electorale şi constituţionale. Data, stabilită după mai multe runde de consultări între partidele din coaliţie, va marca un nou test politic la nivel naţional, dar mai ales o confruntare decisivă pentru Primăria Capitalei, unde fiecare partid — PSD, PNL şi USR — va merge cu un candidat propriu.

Discuţiile din coaliţie au fost dominate însă nu doar de calendarul electoral, ci şi de subiectul sensibil al pensiilor speciale. Surse politice au confirmat că PNL şi USR au propus organizarea unui referendum pe tema desfiinţării acestora, în aceeaşi zi cu alegerile parţiale. Ideea a fost prezentată ca o formă de presiune simbolică asupra Curţii Constituţionale, care respinsese recent proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor, considerat de Guvernul Bolojan un pas esenţial pentru echitatea socială şi respectarea angajamentelor din PNRR.

Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a explicat însă, după şedinţa de marţi, că partidele din coaliţie au agreat să nu mai organizeze un nou referendum legat de pensiile speciale. „Soluţia trebuie să fie una constituţională şi politică”, a declarat Ciucu, subliniind că o confruntare directă cu Curtea Constituţională ar risca să blocheze întreg procesul de reformă. Liberalul a adăugat că premierul Ilie Bolojan s-a consultat înainte cu propriul partid, cu preşedintele Nicuşor Dan şi cu ceilalţi lideri din coaliţie, iar decizia finală reflectă dorinţa comună de a evita o criză instituţională.

Totodată, Ciucu a confirmat că fiecare formaţiune va avea candidat propriu la alegerile din 7 decembrie, inclusiv la Primăria Capitalei, unde, potrivit propriilor sondaje interne, se consideră „detaşat ca opţiune” din partea PNL. Declaraţia sa anticipează o confruntare directă cu candidaţii PSD şi USR, într-o cursă care va deveni, inevitabil, un barometru al forţei fiecărui partid înaintea alegerilor generale şi prezidenţiale din 2026.

De partea cealaltă, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, susţinuse anterior ca alegerile să fie organizate pe 30 noiembrie, pentru a nu prelungi incertitudinea administrativă în localităţile fără primari. Propunerea sa a fost însă respinsă, preferându-se varianta de compromis — prima duminică din decembrie. Grindeanu insistă că, din perspectiva PSD, obiectivul rămâne clar: păstrarea stabilităţii politice şi protejarea echilibrului social într-o perioadă marcată de măsuri economice dificile.

În contrapunct, USR continuă să mizeze pe cartea radicală a referendumului. Preşedintele partidului, Dominic Fritz, a anunţat că dacă legea privind pensiile magistraţilor a fost respinsă pe fond, şi nu doar pe procedură, formaţiunea sa va propune modificarea Constituţiei, pentru a face posibilă desfiinţarea acestor privilegii. Este o linie de atac care urmăreşte capitalizarea frustrării publice faţă de sistemul privilegiilor şi care, în acelaşi timp, diferenţiază USR de partenerii de guvernare.

Dincolo de divergenţele punctuale, decizia privind data alegerilor parţiale semnalează o realitate politică mai profundă: coaliţia de guvernare rămâne unită administrativ, dar fragmentată electoral. În timp ce PNL şi USR caută să recupereze terenul pierdut pe fondul măsurilor de austeritate, PSD continuă să joace rolul de garant al stabilităţii şi al echităţii sociale.

Astfel, 7 decembrie nu va fi doar o zi de alegeri locale parţiale, ci o repetiţie generală pentru anul electoral 2026. Fiecare partid îşi va testa forţa în teritoriu, iar rezultatele — mai ales cele de la Bucureşti — vor cântări greu în ecuaţia prezidenţialelor. În fundal, tema pensiilor speciale va continua să domine discursul public, transformându-se într-un teren de bătălie între populismul moral şi pragmatismul constituţional.

Sursă foto – pixabay.com