România traversează cea mai gravă criză bugetară din ultimii ani. Conform unui document obținut de publicația Gândul, deficitul bugetar a depășit deja 100 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului 2025 — echivalentul a peste 20 de miliarde de euro —, adică mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este o confirmare dureroasă a faptului că măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan nu au produs rezultatele scontate.

Cifrele dezastrului

Datele Ministerului Finanțelor, analizate de Gândul, arată o execuție bugetară alarmantă: venituri totale de 467 miliarde de lei și cheltuieli care au urcat la 570 miliarde de lei. Diferența, un gol bugetar de 103 miliarde de lei, indică nu doar o problemă de echilibru fiscal, ci o incapacitate structurală a statului de a controla cheltuielile publice.

Pentru comparație, această sumă ar fi suficientă pentru a cumpăra 250.000 de apartamente cu două camere la un preț mediu de piață sau peste 1,3 milioane de autoturisme Dacia Logan noi.

Execuția oficială urmează să fie publicată după 25 octombrie, însă cifrele preliminare arată deja o tendință clară: în loc să scadă, deficitul crește.

Un deceniu de promisiuni și eșecuri

Guvernele României, indiferent de culoare politică, au promis în ultimii ani revenirea sub pragul european de 3% din PIB. În 2019, cu Ludovic Orban premier și Florin Cîțu la Finanțe, deficitul urcase la 4,6% din PIB, depășind limita impusă de Bruxelles.

Pandemia și cheltuielile necontrolate au împins ulterior deficitul peste 9% din PIB, iar promisiunile repetate de reducere la 7% s-au risipit în fața realității bugetare. Potrivit estimărilor curente, România se îndreaptă spre un nou record negativ, cu un deficit care ar putea depăși nivelul de anul trecut, ajungând din nou la 9,3% din PIB sau chiar mai mult.

Creșterea taxelor, limitarea investițiilor, reducerea unor programe publice – toate aceste măsuri au fost prezentate ca soluții temporare. Dar efectul lor a fost minim. Ceea ce trebuia să fie un plan de redresare fiscală s-a transformat într-un cerc vicios al austerității: statul colectează mai mult, dar cheltuie și mai mult.

Nota de plată pentru cetățeni

Deficitul bugetar nu este doar o cifră contabilă. El reprezintă, în ultimă instanță, datoria fiecărui contribuabil. Cu cât statul se împrumută mai mult pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, cu atât povara datoriei publice apasă mai greu pe umerii cetățenilor.

România are astăzi una dintre cele mai accelerate creșteri ale datoriei guvernamentale din Uniunea Europeană, iar costurile de finanțare sunt tot mai mari. Fiecare miliard împrumutat se traduce, pe termen scurt, în dobânzi mai mari, iar pe termen lung, în noi creșteri de taxe.

Guvernul Ilie Bolojan se află astfel prins între două presiuni majore: nevoia de consolidare fiscală, impusă de Comisia Europeană, și presiunea socială, tot mai puternică în contextul scumpirilor și al scăderii puterii de cumpărare.

Dacă măsurile de austeritate se vor adânci, impactul asupra economiei reale ar putea fi sever: încetinirea creșterii, pierderea locurilor de muncă și reducerea investițiilor.

Concluzie: între iluzia stabilității și realitatea prăbușirii

România a ajuns, în 2025, într-un paradox periculos: un guvern care promite stabilitate, dar care administrează un deficit mai mare decât oricând.

În loc să fim salvați de reforme, suntem îngropați de propriile dezechilibre.

Deficitul bugetar nu este doar un indicator economic — este o oglindă a incapacității statului de a trăi după propriile mijloace. Iar dacă cifrele confirmate de Ministerul Finanțelor se vor menține, finalul de an ar putea marca cea mai mare gaură bugetară din istoria României moderne.

Sursă foto – pixabay.com