Începând cu anul școlar 2025–2026, profesorii și învățătorii nu mai au voie să discute public despre rezultatele elevilor – nici în fața clasei, nici în ședințele cu părinții. Potrivit unui ordin recent al Ministerului Educației, performanțele obținute la testările cu subiect unic, precum și la Evaluarea Națională, vor fi tratate confidențial, fiind cunoscute doar de cadrul didactic, elev și părinții acestuia.

Interzisă comparația între elevi
Ordinul interzice explicit compararea elevilor între ei, chiar dacă părinții cer adesea astfel de informații în discuțiile individuale cu profesorii. Psihologii susțin că această schimbare urmărește protejarea elevilor cu rezultate mai slabe de etichete, rușine sau scăderea motivației.

Simona Hainagiu, psiholog, avertizează că, deși profesorii vor evita comparațiile directe, copiii vor detecta mereu diferențele implicite de tratament. Daniela Voinea, director de școală, consideră că ar fi utilă o abordare mai deschisă, dar admite că „lucrul cu părinții” este esențial pentru schimbarea mentalităților.

Un model inspirat de la examenele naționale
Această decizie extinde practicile deja implementate la Evaluarea Națională și Bacalaureat, unde notele sunt anonimizate prin coduri. În cazul claselor primare și gimnaziale, chiar dacă elevii primesc calificative, nu se vor face publice în cadrul colectivului, decât dacă părintele solicită expres convertirea în note.

Părinții, împărțiți
Părerile părinților sunt împărțite. Unii susțin că ideea protejează copilul de umilință și demotivare. Alții consideră că lipsa de transparență reduce presiunea responsabilizării.

„Copilul meu știe ce notă a luat. Dar dacă nu vede că alții iau mai mult, nu are cum să-și dea seama că trebuie să muncească mai mult”, spune un tată.

Generații, mentalități, abordări
Decizia vine pe fondul unei schimbări de mentalitate între generații:

  • Părinții din generațiile baby boom și X credeau în comparație și pedeapsă.

  • Milenialii au promovat mai mult încurajarea, dar și competiția.

  • Generația Z, care își crește acum copiii, variază între sprijin total și relaxare excesivă până la clasa a VIII-a.

Secretizarea rezultatelor școlare este o măsură ce reflectă o transformare de fond în sistemul educațional românesc: accentul se mută de pe competiția între elevi pe progresul individual. Rămâne însă de văzut dacă, în lipsa unui cadru transparent și echilibrat, nu vor apărea efecte secundare – de la pierderea motivației până la tensiuni crescute între părinți și școală.

Sursă foto – pixabay.com