Cancelarul federal Friedrich Merz a anunțat duminică seară, într-o intervenție la postul public ARD, că Germania se pregătește să readucă în vigoare serviciul militar obligatoriu – suspendat în 2011 după aproape șase decenii. Planul, care vizează atât bărbații, cât și femeile tinere, ar putea deveni una dintre cele mai importante schimbări de politică de apărare ale ultimei generații.

Bundeswehr – în criză de personal

Armata germană are în prezent aproximativ 180.000 de militari activi, însă ținta anunțată de guvern pentru a putea respecta angajamentele NATO este de 260.000 de soldați. Asta înseamnă că lipsesc aproape 80.000 de recruți, un deficit pe care actualul sistem bazat pe voluntariat nu reușește să îl acopere.

„Bănuiesc că nu va rămâne voluntar”, a spus Merz, explicând că actualele stimulente nu mai atrag suficienți tineri. Cancelarul a subliniat că, pentru ca Germania să aibă o armată funcțională și credibilă în contextul noilor tensiuni internaționale, este nevoie de o implicare mult mai largă a societății.

Un an de serviciu pentru toți tinerii

Modelul propus de Friedrich Merz este unul universal: toți tinerii germani ar urma să petreacă un an obligatoriu fie în armată, fie în sectorul social și în instituțiile civile (de exemplu spitale, centre de îngrijire sau servicii comunitare).
Pentru ca măsura să devină realitate, ar fi necesară o modificare a Constituției – Legea Fundamentală a Germaniei – deoarece în prezent femeile nu pot fi înrolate obligatoriu.

„Trebuie să avem un sistem care să implice întreaga generație tânără în viața publică, fie în armată, fie în sectorul social”, a explicat cancelarul. El a susținut că această reformă ar putea aduce mai multă coeziune socială, disciplină și responsabilitate civică.

O decizie care divizează politica germană

Propunerea lui Merz a reaprins dezbaterea din interiorul coaliției de guvernare.

  • Boris Pistorius (SPD), ministrul Apărării, continuă să susțină un sistem bazat pe voluntariat și stimulente financiare, care să includă formare profesională și beneficii salariale.

  • CDU/CSU, partidul cancelarului, insistă că acest model s-a dovedit insuficient și cere de luni întregi revenirea la obligativitate.

Surse politice citate de presa germană vorbesc despre un potențial „război de tranșee” între CDU/CSU și SPD pe această temă, care urmează să fie discutată miercuri în cadrul summitului coaliției. Bundestagul va dezbate proiectul de lege săptămâna viitoare, după ce discuțiile au fost amânate în septembrie.

Presiunea securitară din Europa

Decizia Berlinului vine în contextul în care mai multe state europene discută despre întărirea capacităților militare în fața unei Rusii percepute drept tot mai agresive. Țări precum Suedia, Finlanda și Lituania au reintrodus deja sau au extins forme de serviciu militar obligatoriu, iar Germania – cu una dintre cele mai mari economii din NATO – este presată să-și consolideze apărarea.

Suspendarea recrutării obligatorii în 2011 a fost atunci prezentată ca o modernizare a Bundeswehr, dar și ca o măsură de reducere a costurilor. Astăzi, însă, lipsa de personal și noile riscuri de securitate pun sub semnul întrebării acea decizie.

Impact social și politic

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar avea efecte majore:

  • ar necesita investiții uriașe în infrastructură militară și logistică,

  • ar ridica întrebări legale legate de drepturile individuale,

  • ar putea influența dinamica politică internă, CDU mizând pe un mesaj de securitate ferm, în timp ce SPD apără libertatea de alegere.

Pentru moment, Friedrich Merz pare hotărât să ducă inițiativa mai departe:
„Este o responsabilitate comună, nu doar a armatei, ci a întregii societăți germane”, a spus cancelarul.

Dacă Bundestagul și opinia publică vor accepta schimbarea, Germania ar putea reintra, după 14 ani de pauză, în rândul statelor care cer tinerilor să servească obligatoriu țara, fie în uniformă militară, fie în alte domenii vitale pentru societate.

Sursă foto – pixabay.com