Călin Georgescu, trimis în judecată pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale și răspândirea de informații false

Fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false, conform unui comunicat oficial al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Alături de el, în dosar mai apar 21 de inculpați, printre care Horațiu Potra – fost militar și mercenar cu legături internaționale – precum și fiul acestuia, Dorian Potra.

Potrivit procurorilor, ancheta a evidențiat un plan complex, cu trăsături paramilitare și scopuri politice radicale, ce viza deturnarea protestelor din decembrie 2024 într-o mișcare violentă de natură insurecțională, în urma anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Acțiunile, dacă ar fi reușit, ar fi pus în pericol grav ordinea constituțională și siguranța națională a României.

O întâlnire clandestină, un plan periculos

Pe 7 decembrie 2024, într-un centru de echitație din Ciolpani, Ilfov, Călin Georgescu s-a întâlnit, în condiții conspirative, cu Horațiu Potra. Scopul întâlnirii: planificarea unei intervenții paramilitare în Capitală, programată pentru ziua următoare. Conform anchetatorilor, Georgescu este considerat autorul intelectual al planului, Potra fiind responsabil cu execuția sa printr-un grup organizat de 21 de persoane, cu pregătire militară, dotate cu arme albe, articole pirotehnice, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri paralizante și chiar două pistoale.

Strategia presupunea deturnarea protestelor generate de anularea alegerilor într-o mișcare violentă, care să submineze autoritatea statului și să creeze un context de destabilizare generală, în care ordinea constituțională să poată fi modificată în afara cadrului legal.

Apeluri la violență și manipulare mediatică

În seara aceleiași zile, 7 decembrie, Georgescu a apărut la un post de televiziune și, contrar deciziei CCR, a îndemnat populația să „continue votul”, lansând informații false cu potențial destabilizator, care au avut rolul de a întreține și amplifica starea de confuzie și tensiune.

De asemenea, procurorii susțin că în zilele premergătoare incidentului, spațiul online a fost afectat de o campanie sistematică de dezinformare și manipulare, menită să viralizeze mesajele lui Georgescu, construind artificial un val de susținere pentru candidatura sa, într-un context de criză instituțională. Procurorul general, Alex Florența, a confirmat că România a fost în 2024 ținta unor campanii hibride, care au combinat atacuri cibernetice cu acțiuni de instigare internă.

Grup paramilitar oprit în ultima clipă

Planul a fost dejucat în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, grație unui apel la 112 care a condus la interceptarea în trafic a celor 7 autoturisme cu membrii grupului, în localitățile Balotești, Săftica, Mănești, Cornești și București. În 4 dintre mașini au fost descoperite obiectele periculoase și materialele explozive.

Parchetul consideră că acțiunile grupării au constituit o amenințare gravă la adresa funcționării statului de drept și a stabilității instituționale. În rechizitoriu se arată că „membrii grupului au acționat în cunoștință de cauză, fiind pregătiți să declanșeze o acțiune de forță împotriva autorităților statului”.

Ce urmează

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, instanță competentă teritorial și material. În cadrul anchetei, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere. Horațiu Potra, aflat în prezent în afara țării, este căutat internațional, fiind suspectat că ar fi cerut azil politic în Rusia.

Este pentru prima dată după Revoluția din 1989 când un fost candidat la Președinția României este acuzat de tentativă de subminare a ordinii constituționale prin mijloace violente și manipulare informațională.

Context legal

Conform Codului penal, faptele de comitere sau tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale sunt încadrate ca infracțiuni grave, susceptibile de pedepse privative de libertate de până la 15 ani. Acestea vizează orice acțiune ce urmărește, prin violență sau presiune, înlocuirea instituțiilor statului constituțional sau modificarea ordinii de drept în afara cadrului legal.

Parchetul consideră că, în cazul Georgescu–Potra, avem de-a face cu o formă modernă de insurecție, îmbrăcată într-o strategie de contagiune emoțională, sprijinită de mijloace tehnologice și discursuri radicale de inspirație naționalist-extremistă.

Sursă foto – https://www.facebook.com/calingeorgescuro