Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia sâmbătă, 27 iulie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, în plin scandal privind calitatea sa de martor-denunțător într-un dosar de corupție. Acesta a admis că firma sa a oferit mită unei funcționare ANAF timp de 8 ani, invocând „frica” și „nevoia de supraviețuire economică”.

„Există două tipuri de șpăgi: șpăgi de îmbogățire și șpăgi de supraviețuire. A noastră a fost de supraviețuire”, a declarat Anastasiu, afirmând că întreaga situație a fost generată de un mediu de afaceri „toxificat” de presiunea exercitată de statul român. El susține că inspectorii ANAF ar fi exercitat șantaj sistematic asupra firmei sale, iar contractele suspecte au fost, în realitate, tentative de a scăpa de faliment într-o perioadă critică.

Dragoș Anastasiu a relatat cum, timp de trei ani, compania sa a fost anchetată pentru evaziune fiscală, fără o finalitate clară, până când dosarul a fost direcționat către Parchet. În paralel, funcționara ANAF Angela Burlacu – între timp condamnată – ar fi menținut o relație de tip „protectorat” asupra firmei, solicitând „servicii” și contracte preferențiale. În instanță, Anastasiu a recunoscut existența acestor plăți, dar le-a justificat ca fiind generate de „teroare administrativă” și lipsa de alternativă într-un sistem disfuncțional.

DNA a confirmat într-un comunicat că Dragoș Anastasiu a fost martor-denunțător în dosar, împreună cu partenerul său de afaceri, după ce aceștia s-ar fi prezentat la sediul Direcției cu un denunț deja redactat. În schimb, Anastasiu susține că nu el a semnat denunțul, ci că a oferit o declarație de martor.

În mesajul său de despărțire din Guvern, Anastasiu a lansat un atac virulent la adresa statului:

„Statul român nu a fost niciodată un partener onest al mediului de afaceri. E un asupritor. În fiecare lună, își ia partea din firme, dar nu plătește ce datorează: rambursări, contracte, compensații.”

El a dat ca exemplu doi constructori mari care, potrivit spuselor sale, au de recuperat peste 2,5 miliarde de lei pentru lucrări executate și nefacturate, deoarece „li se spune că nu sunt bani”.

Demisia lui Anastasiu vine într-un moment sensibil pentru Guvernul Bolojan, aflat într-o ofensivă de reformă fiscală și restructurare a companiilor de stat. Anastasiu era figura-cheie în reforma managementului din întreprinderile publice, o zonă deja tensionată de interese și rezistențe.

„Am făcut multe greșeli, dar nu am făcut evaziune fiscală. Mă retrag pentru ca reforma să meargă mai departe fără umbrele care planează asupra mea”, a declarat vicepremierul la finalul conferinței.Declarațiile lui Anastasiu aduc în prim-plan o temă explozivă: distincția între corupția de sistem și corupția de oportunism. Într-un moment în care încrederea în instituțiile statului este fragilă, vicepremierul sugerează că mii de firme s-au aflat – sau se află – în poziții similare, forțate de „nevoia de a supraviețui” să intre în jocuri gri sau negre pentru a evita falimentul. Această nuanțare poate genera un val de solidaritate în mediul privat, dar și o reacție dură din partea publicului care nu acceptă „normalizarea” șpăgii.


Demisia lui Dragoș Anastasiu nu este doar o criză punctuală într-un guvern de reformă. Este un simptom al unui sistem corupt structural, în care limita dintre complicitate și șantaj s-a estompat periculos. Faptul că un vicepremier justifică mita ca pe un gest de supraviețuire ridică întrebări grave despre funcționarea statului, despre teroarea fiscală și despre cât de adânc este compromis parteneriatul dintre stat și mediul de afaceri în România.

Sursă foto – https://www.facebook.com/dragos.anastasiu/photos