Iranul transmite un mesaj tranșant către Washington: orice negociere legată de dosarul nuclear este exclusă dacă administrația americană insistă ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului. Poziția a fost exprimată de Ali Akbar Velayati, consilier apropiat al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, în contextul unei întâlniri oficiale la Teheran cu ministrul pakistanez de Interne, Mohsin Naqvi.

„Dacă negocierile trebuie să fie condiționate de oprirea îmbogățirii uraniului, asemenea discuții nu vor avea cu siguranță loc”, a declarat Velayati, citat de agenția de presă IRNA. Mesajul vine la doar o lună după ce un val de atacuri israeliene a declanșat un conflict armat de 12 zile, urmat de raiduri aeriene ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene.

În pofida acestui context tensionat, președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat luni că Iranul rămâne „deschis diplomației” și se angajează „cu seriozitate” într-o cale pașnică, subliniind însă că în prezent nu există niciun plan concret pentru reluarea negocierilor cu SUA.

Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, a confirmat că nu a fost stabilită nicio dată sau locație pentru o eventuală rundă de dialog între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și negociatorul american Steve Witkoff. Totuși, Baghai a acuzat SUA și Israelul că au sabotat procesul diplomatic: „Regimul sionist, în coordonare cu Statele Unite, a atacat Iranul înaintea celei de-a șasea runde de negocieri.”

Ambiguitate nucleară și acuzații reciproce

Iranul susține că programul său nuclear are un scop exclusiv civil, în timp ce Statele Unite, Israelul și aliații occidentali suspectează Teheranul de intenția de a dezvolta arme nucleare. Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară care îmbogățește uraniu la un nivel de 60% fără a declara că deține arma nucleară – un prag semnificativ apropiat de cel de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice.

În același timp, Israelul, care menține o poziție de ambiguitate strategică privind propriul arsenal nuclear, este creditat cu 90 de ogive nucleare, potrivit SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute).

Eșecul diplomatic și presiunea europeană

Tensiunile actuale se amplifică și pe fondul colapsului Acordului de la Viena din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action). Documentul prevedea o relaxare treptată a sancțiunilor internaționale în schimbul limitării activităților nucleare iraniene, dar a fost abandonat de Statele Unite în 2018, în timpul administrației Trump.

Deși europenii – Franța, Germania și Regatul Unit – au afirmat că rămân angajați față de acord, mecanismele de evitare a sancțiunilor americane s-au dovedit ineficiente. În consecință, companiile europene au fost forțate să se retragă din Iran, lăsând economia iraniană în colaps, cu o inflație galopantă și o criză socială profundă.

În prezent, E3 (Paris, Londra, Berlin) amenință cu reactivarea clauzei de sancționare automată prevăzută de acord, ceea ce Iranul consideră un act lipsit de valoare juridică și morală. „Europenii nu și-au respectat angajamentele”, a denunțat purtătorul de cuvânt al MAE iranian.

Escaladare militară și avertismente dure

Pe fondul escaladării, Iranul avertizează că nu va tolera noi agresiuni. Președintele Pezeshkian a declarat că Forțele Armate se află „la cel mai înalt nivel de pregătire defensivă”, iar orice nouă acțiune împotriva teritoriului iranian „va primi o ripostă zdrobitoare”.

Confruntarea directă între Iran și Israel, dublată de implicarea SUA în conflict, riscă să transforme dosarul nuclear dintr-o dispută diplomatică într-o criză regională majoră. În lipsa unor garanții reciproce și a unui cadru de dialog credibil, perspectiva unei relansări a negocierilor rămâne tot mai îndepărtată.

Sursa foto – pixabay.com