Într-un moment de maximă tensiune socială și politică, ministrul Educației, Daniel David, confirmă ceea ce părea până recent doar o teamă difuză: sistemul de învățământ va trece printr-o restructurare brutală, menită să „reducă deficitul”. Nu prin investiții sau reforme pedagogice, ci prin comasări de școli, desființări de funcții de conducere și majorări de norme pentru profesori.

„Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”, a declarat ministrul, într-un interviu la Digi24, justificând astfel măsurile de austeritate fără precedent din domeniu.

900 de directori concediați din funcții

Proiectul de lege fiscal-bugetară, supranumit „Legea Bolojan”, modifică Legea învățământului preuniversitar și ridică pragul minim pentru ca o școală să aibă personalitate juridică de la 300 la 500 de elevi. Rezultatul direct: peste 900 de școli pierd conducerea proprie, devenind structuri arondate altor unități.

Asta înseamnă că aproape 10% dintre actualii directori și directori adjuncți vor fi dați afară din funcții, împreună cu contabilii, secretarele și administratorii. Oficial, „nu rămân pe drumuri”, spune Daniel David, pentru că sunt profesori și se întorc la catedră. În realitate, sistemul pierde experiență managerială, iar cadrele didactice aflate deja sub presiunea burnout-ului primesc o nouă lovitură.

Norme mărite, ore „gratis” pentru directori

Ministrul a mai anunțat că directori care rămân în funcții vor preda 14 ore pe săptămână, în loc de 6, fără a mai avea dreptul la „plata cu ora”. Prin urmare, se elimină din start o sursă de venit suplimentar și se adaugă muncă în plus într-un sistem deja subfinanțat și tensionat.

Această măsură va produce un efect de domino: profesorii suplinitori care ocupau catedrele directorilor vor pierde ore, iar instituțiile de învățământ vor deveni și mai aglomerate și mai greu de gestionat.

„Economiile în această zonă de regândire a normelor didactice o să ne ducă la 2 sau 3 miliarde de lei. (…) Banii economisiți sunt banii pe care noi i-am primit și am accentuat deficitul”, a spus Daniel David, recunoscând că nu este vorba despre bani existenți, ci despre o strategie contabilă pentru a justifica reducerile.

Promisiuni de 15% din BGC, dar fără bani de burse

În contrast flagrant cu promisiunile din programul de guvernare – 15% din Bugetul General Consolidat pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare – realitatea din teren este dramatică. Ministrul recunoaște că „dacă nu facem nimic în câteva săptămâni, nu vom mai putea da nicio bursă”.

Aceasta vine în contextul în care în 2023, profesorii au organizat cea mai mare grevă din ultimele două decenii, tocmai pentru salarii decente și condiții minime de muncă. Acum, în loc de progres, primesc ore în plus, salarii înghețate și o reformă administrativă făcută pe genunchi.

Un pas înapoi, mascat ca „eficiență”

Retorica oficială invocă „ordine în casă” și „reorganizare eficientă”, dar în practică măsurile seamănă mai degrabă cu o demantelare a autonomiei școlilor mici, în special din mediul rural, și cu o reducere forțată a costurilor în detrimentul calității actului educațional.

Decizia vine la mai puțin de un an de la adoptarea Legii 198/2023, care proclama descentralizarea și autonomia drept principii fundamentale.

Sub pretextul reducerii deficitului, Guvernul sacrifică una dintre cele mai sensibile componente ale statului: educația. Comasările, normele mărite și tăierea funcțiilor de conducere lovesc nu doar în personal, ci în întreaga logică a sistemului. Ceea ce trebuia să fie o „investiție în viitor” devine o notă de plată în numele austerității. Iar viitorul – mai sărac, mai obosit și mai demotivat – începe chiar din toamnă.

Sursa foto – pixabay.com