Europa – SUA

• Definiţia legală a unei femei are la bază sexul biologic şi nu genul, a tranşat miercuri Curtea Supremă britanică, într-o hotărâre foarte sensibilă care ar putea avea consecinţe importante asupra femeilor transsexuale din Regatul Unit, relatează AFP.
• România va primi în acest an corveta ușoară HISAR din Turcia, dar e nevoie și de aprobarea Parlamentului.
• Pe 11 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale SUA au încheiat exercițiul Giant Pace 25-1, testând cu succes capacitatea de comandă aeriană în cazul unui atac nuclear. Efectuat de escadronul 625 STOS la baza Offutt (Nebraska), exercițiul a simulat transmiterea ordinelor de lansare a rachetelor balistice intercontinentale (ICBM) de la bordul aeronavei E-6B Mercury.
• Pe 16 aprilie 2025, Ministerul Apărării din Rusia a publicat un videoclip ce arată utilizarea intensificată a roboților terestri fără pilot (UGV) de tip kamikaze în regiunea Harkov. Un astfel de robot, echipat cu o mină antitanc TM-62, a fost ghidat spre o poziție fortificată ucraineană și detonat, distrugând adăpostul. Această tactică reflectă o schimbare semnificativă în doctrina rusă, marcând o creștere a utilizării sistemelor robotice în luptele de front.
• Turcia a organizat pe 15–16 aprilie, la Ankara, o reuniune militară de nivel înalt privind securitatea în Marea Neagră, cu participarea Ucrainei, Franței și Marii Britanii. Discuțiile vizează planificarea post-încetare a focului dintre Rusia și Ucraina. Președintele Zelenski a precizat că se analizează desfășurarea unui contingent militar pentru garanții de securitate. Rusia nu a fost invitată.
• Potrivit televiziunii publice TV2, Danemarca ia în considerare trimiterea de militari neînarmați în vestul Ucrainei pentru a observa tacticile de luptă cu drone folosite de armata ucraineană. Oficialii danezi subliniază că nu este vorba de participare la lupte, ci de sesiuni scurte de instruire. Deși Rusia a reacționat negativ, considerând gestul o provocare, Ministerul danez al Apărării a declarat că nu s-a luat încă nicio decizie finală.
• Şeful diplomaţiei american Marco Rubio a anunţat închiderea serviciului de luptă împotriva dezinformării provenind din ţări străine şi a anunţat că vrea să apere libertatea de exprimare, ameninţată în opinia sa în Europa, relatează AFP.
• Secretarul american de Stat Marco Rubio se află joi într-o vizită la Paris, în vederea unor discuţii despre Războiul din Ucraina, prima vizită oficială a şefului diplomaţiei americane în Franţa, în toiul unei perioade de tensiuni cu Statele Unite, relatează AFP.
• Google se confruntă cu un proces colectiv în valoare de până la 5 miliarde de lire sterline în Marea Britanie, fiind acuzată că a abuzat de poziţia sa de dominaţie aproape totală pe piaţa căutărilor online pentru a creşte artificial preţurile publicităţii digitale, transmite CNBC.
• Parlamentul slovac a aprobat miercuri o lege care înăspreşte cerinţele de raportare şi pune noi condiţii pentru organizaţiile neguvernamentale, modificări pe care aceste organizaţii le-au numit „legea rusească” prin care guvernul îşi reglează conturile cu criticii săi din domeniul civil, relatează Reuters.
• investigaţie a Pentagonului în legătură cu o scurgere de informaţii clasificate şi sensibile s-a extins, incluzând încă doi asistenţi ai secretarului apărării Pete Hegseth şi ai adjunctului său, au declarat miercuri oficiali citaţi de Reuters.
• Vladimir Putin a salutat miercuri ambiţiile spaţiale ale miliardarului american Elon Musk, care vrea să organizeze o misiune pe planeta Marte, şi l-a comparat cu Serghei Koroliov, părintele programului spaţial sovietic şi un erou naţional în Rusia, aceste laude publice neobişnuite ale liderului de la Kremlin la adresa unui american intervenind în contextul încălzirii relaţiilor dintre Washington şi Moscova, relatează AFP.
• Franța a anunțat pe 15 aprilie că va expulza 12 membri ai personalului diplomatic și consular algerian și și-a rechemat ambasadorul din Alger, adâncind criza care amenință să anuleze luni de încercare de reconciliere între cele două țări.

Asia – Pacific

• Un raport publicat de Janes a stârnit îngrijorare în Australia, sugerând că Rusia ar fi cerut permisiunea Indoneziei de a desfășura bombardiere strategice la baza aeriană Manuhua, pe insula Biak, la doar 1.400 km de Darwin. Deși autoritățile indoneziene neagă oficial existența unui acord, un astfel de aranjament ar permite Rusiei să supravegheze și să amenințe nordul Australiei, bazele americane din Pacific și rutele maritime vitale. O astfel de prezență ar întări axa Moscova-Beijing și ar tensiona suplimentar arhitectura de securitate regională, punând presiune pe alianța SUA-Australia.
• Experți susțin că Australia ar trebui să ceară SUA transferul de bombardiere stealth B-2A pentru a-și întări capacitatea de descurajare în fața Chinei. Avioanele ar acoperi golul de capabilitate până la livrarea submarinelor AUKUS, oferind rază lungă, putere de foc și discreție. Deși exportul B-2 nu a fost permis niciodată, experții spun că o fereastră limitată de oportunitate există până la retragerea treptată a acestor aparate de către USAF în favoarea noilor B-21 Raider.
• Coreea de Nord a criticat Statele Unite pentru desfăşurarea unui bombardier strategic B-1B în cadrul unui recent exerciţiu militar comun cu Coreea de Sud, descriind mişcarea drept o „ameninţare deschisă” la adresa securităţii Phenianului, a relatat joi agenţia KCNA, citată de Reuters.
• Hongkong Post, serviciul poştal din oraşul chinez semi-autonom, va înceta să mai manipuleze colete care vin sau se îndreaptă spre SUA, pe fondul escaladării războiului comercial, transmite CNN.
• Fincantieri (Italia) și TKMS (Germania) au semnat un acord strategic pentru a furniza Marinei Filipineze submarine de ultimă generație U212 Near Future Submarine (NFS). Proiectul face parte din programul „Re-Horizon 3” al Filipinelor și vizează achiziția a cel puțin două submarine diesel-electrice. Este pentru prima dată când Filipinele își vor dota marina cu capacități subacvatice, esențiale pentru securitatea unui stat insular cu granițe maritime disputate în Marea Chinei de Sud.

Orientul Mijlociu

• Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi anunţă miercuri că problema îmbogăţirii uraniului ”nu este negociabilă”, după ce emisarul american Steve Witkoff a cerut negocieri în acest sens în vederea încheierii unui acord între Statele Unite şi Iran, relatează AFP.
• Iranul „nu este departe” de a avea bomba atomică, a avertizat directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-un interviu publicat miercuri de ziarul „Le Monde”, acordat înaintea discuţiilor pe care oficialul urma să le poarte la Teheran, relatează AFP.
• Armata israeliană a anunţat miercuri că a transformat 30% din teritoriul palestinian din Fâşia Gaza într-o zonă-tampon, unde îşi continuă neîncetat ofensiva devastatoare şi mortală.
• Ministrul israelian al Apărării Israel Katz exclude miercuri o intrare a ajutorului umanitar în Fâşia Gaza, un teritoriu palestinian devastat de 18 luni de războii între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, relatează AFP.
• Cel puţin 11 persoane – inclusiv copii – au fost ucise în atacuri israeliene în Fâşia Gaza, anunţă miercuri Apărarea Civilă palestiniană, relatează AFP.

Africa

• Administraţia americană a aprobat o vânzare Marocului a 600 de rachete antiaeriene portabile de tip Stinger şi echipamentul aferent, în valoare de 825 de milioane de dolari (730 de milioane de euro euro), relatează AFP.
• În urma unei vizite oficiale la Seul, ministrul marocan al Industriei și Comerțului, Ryad Mezzour, a exprimat interesul oficial al Marocului pentru achiziția tancului K2 Black Panther. Dacă negocierile avansează, Marocul ar deveni primul stat african interesat de acest model de tanc modern, operat deja de Coreea de Sud și Polonia. Vizita a inclus și discuții privind submarinele KSS-III și sistemele antiaeriene Cheongung-II, semnalând o posibilă extindere a cooperării militare și industriale dintre Maroc și Coreea de Sud.

America de Sud

• Un tribunal peruan i-a condamnat, marţi, pe fostul preşedinte Ollanta Humala şi pe soţia sa la 15 ani de închisoare în legătură cu un scandal global de corupţie, în care grupul brazilian de construcţii Odebrecht a plătit mită unor politicieni, transmite France 24.

Industria de Apărare

• Armata SUA a aprobat transferul contractului IVAS, în valoare de 22 miliarde dolari, de la Microsoft către Anduril. Noua companie va gestiona doar partea software, fără a produce noi căști. Anduril se pregătește și pentru competiția viitoare Soldier Borne Mission Command.
• În ciuda tensiunilor transatlantice, NATO va folosi sistemul de inteligență artificială Maven Smart System de la Palantir pentru planificare militară. Tehnologia, deja esențială pentru comandanții americani, permite integrarea rapidă a datelor din surse multiple, facilitând coordonarea între cele 32 de state membre. Sistemul va fi implementat în următoarele 30 de zile, potrivit unui comunicat oficial al Alianței.
• Hanwha Aerospace (Coreea de Sud) și WB Group (Polonia) au semnat un acord pentru înființarea unui joint venture în Polonia, unde vor produce rachete pentru sistemul de lansare multiplu Homar-K (Chunmoo). Hanwha va deține 51% din noua companie, care va livra primele rachete în termen de trei ani și va viza și piețele europene. Acordul marchează un nou pas în transferul tehnologic și în creșterea autonomiei industriale a Poloniei.
• Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea de motoare Rolls-Royce 8V199TE21-D în valoare de 180 milioane de dolari pentru transportoarele blindate Eitan 8×8 ale armatei israeliene. Pachetul include și asistență tehnică, servicii de inginerie și logistică. Washingtonul subliniază că această achiziție susține capacitatea de autoapărare a Israelului și nu modifică echilibrul militar regional. Blindatul Eitan, introdus în 2023, poate transporta nouă soldați și atinge 90 km/h.
• Elbit Systems a fost contractată de General Dynamics European Land Systems pentru livrarea turelelor automatizate UT30 MK2, în valoare de 100 milioane de dolari, pentru vehiculele blindate ASCOD. Destinatarul este un stat NATO neidentificat, însă cel mai probabil este Letonia, care a comandat recent 42 de vehicule ASCOD. Turela include un tun automat de 30 mm, mitralieră, rachete antitanc și protecție balistică de nivel 4. Livrările sunt programate până la sfârșitul anului 2027.

Sursă foto – alert24.ro