Alegerile prezidențiale din România, programate pentru 8 decembrie, au atras atenția publicațiilor internaționale, inclusiv a cotidianului israelian Haaretz, care avertizează asupra potențialelor consecințe ale unei victorii a candidatului de extremă dreaptă, Călin Georgescu. Analiza semnată de Alon Pinkas conturează un scenariu alarmant: o Românie sub influența Moscovei, capabilă să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană, în contextul unui peisaj geopolitic deja fragil.
România, între Occident și tentația estică
Într-un moment crucial pentru viitorul său, România trebuie să aleagă între continuitatea democratică reprezentată de Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), și riscurile unei posibile apropieri de Rusia, simbolizată de Călin Georgescu. Cu un discurs ultranaționalist și pro-Moscova, Georgescu reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice și a angajamentelor euro-atlantice ale țării.
România are o istorie complexă, oscilând între influența estică și aspirațiile occidentale. După integrarea în NATO (2004) și Uniunea Europeană (2007), țara a devenit un pilon de stabilitate la granița estică a Europei. Acum, această poziție este pusă sub semnul întrebării, pe fondul unei campanii electorale marcate de dezinformare și interferențe externe orchestrate de Rusia.
Implicarea Moscovei: Dezinformare și influență
Potrivit Haaretz, Kremlinul este implicat activ în alegerile din România printr-o campanie masivă de dezinformare. Scopul? Crearea unei „axe româno-ungare” perturbatoare în interiorul NATO. Georgescu nu ar reprezenta o retragere formală din alianță, ci o sursă de discordie din interior, urmând modelul Ungariei lui Viktor Orbán.
Acest scenariu coincide cu strategia Moscovei de a slăbi unitatea euro-atlantică într-un moment în care NATO trebuie să răspundă provocărilor din Ucraina și să facă față atitudinii impredictibile a președintelui american ales, Donald Trump, față de Ucraina și Alianța Nord-Atlantică.
Un moment de cumpănă pentru România
Alegerile din 8 decembrie sunt mai mult decât o competiție electorală; ele reprezintă o alegere strategică între viitorul democratic și riscurile unei întoarceri către influența rusească. Elena Lasconi, candidata pro-europeană și pro-NATO, promite stabilitate și continuitate. De cealaltă parte, o victorie a lui Georgescu ar putea duce la o izolare politică a României și la slăbirea poziției sale în cadrul Uniunii Europene.
Liderii politici europeni și americani privesc cu îngrijorare aceste alegeri. Într-un moment în care Europa de Est este o zonă-cheie în confruntarea geopolitică dintre Occident și Rusia, direcția aleasă de România va avea implicații profunde pentru stabilitatea regională și coeziunea euro-atlantică.
România are de ales între două viziuni opuse. Pe de o parte, o Românie integrată în valorile occidentale, care continuă să joace un rol activ în NATO și Uniunea Europeană. Pe de altă parte, o Românie care riscă să devină un pion al Rusiei, semănând instabilitate și haos în structurile euro-atlantice. Decizia de duminică va marca nu doar viitorul țării, ci și echilibrul geopolitic al regiunii.
Sursă foto – pixabay.com
