Într-un context internațional extrem de tensionat, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că statele Uniunii Europene sunt obligate să respecte mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și șefului aripii militare a mișcării Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate, emise pentru crime de război și crime împotriva umanității, reprezintă o provocare diplomatică majoră atât pentru UE, cât și pentru relațiile cu Orientul Mijlociu.
Josep Borrell a subliniat, în cadrul unei vizite în Cipru, că țările semnatare ale Statutului de la Roma – actul fondator al CPI – sunt legal obligate să pună în aplicare deciziile instanței. „Acesta lucru nu este ceva opțional”, a afirmat el, atrăgând atenția că obligațiile se extind și asupra statelor candidate la aderarea în UE.
Borrell a evidențiat o dublă măsură în modul în care sunt percepute deciziile CPI, amintind de aplauzele pentru mandatul emis împotriva președintelui rus Vladimir Putin. „Atunci când Curtea Penală Internațională a cerut arestarea lui Putin, mulți au aplaudat. Acum, aceleași voci rămân tăcute în cazul premierului Netanyahu”, a remarcat oficialul european.
Șeful diplomației europene a recunoscut că statele UE sunt profund divizate în privința deciziilor CPI. „Aceasta este o decizie juridică, nu politică, și nu are nimic antisemit”, a explicat Borrell, răspunzând criticilor privind interpretarea deciziilor instanței în cheia antisemitismului. „Eu am dreptul să critic deciziile guvernului israelian fără a fi acuzat de antisemitism”, a adăugat el.
De altfel, Borrell este cunoscut pentru pozițiile sale critice la adresa Israelului, în special după ofensiva lansată de armata israeliană în Fâșia Gaza în octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a peste 44.000 de palestinieni, potrivit estimărilor. Atacul israelian a venit ca răspuns la un raid al mișcării Hamas din sudul Israelului, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane.
În timp ce Borrell insistă asupra caracterului juridic al deciziilor CPI, realitatea geopolitică pune UE într-o poziție delicată. Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că îl va primi pe Benjamin Netanyahu, în ciuda mandatului de arestare emis de CPI. Această poziție subminează coeziunea europeană și ridică întrebări despre aplicarea consecventă a normelor internaționale.
Mandatele de arestare emise de CPI vin într-un moment critic pentru conflictul israeliano-palestinian. Situația din Gaza rămâne extrem de volatilă, iar deciziile instanței internaționale ar putea escalada tensiunile în regiune. De asemenea, acestea complică relațiile diplomatice ale UE cu Israelul, care consideră mandatele drept un atac asupra legitimității sale.
Declarațiile lui Josep Borrell subliniază importanța respectării normelor juridice internaționale și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în menținerea unei poziții unificate. Într-un context global marcat de tensiuni și de polarizare, aplicarea deciziilor CPI rămâne un test major pentru credibilitatea UE pe scena internațională.
Sursă foto – https://www.amnesty.org.uk/press-releases/israel-opt-uk-should-unequivocally-back-icc-arrest-warrants-benjamin-netanyahu-and
