Bulgaria se află într-un impas politic profund, la mai bine de trei săptămâni după alegerile parlamentare din 27 octombrie 2024. În ciuda speranțelor pentru o stabilitate politică, partidele nu au reușit nici măcar să aleagă un președinte al Adunării Naționale, prevestind dificultăți majore în formarea unui guvern.
Rezultatul alegerilor: o fragmentare fără precedent
Alegerile au produs un parlament extrem de divizat. GERB, partidul conservator condus de Boyko Borisov, a obținut 69 de mandate, insuficiente pentru a forma singur o majoritate. Pe locul doi s-a clasat coaliția „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată” (PP-DB) cu 37 de mandate. Partidele populiste, naționaliste și formațiunile minorităților au fragmentat și mai mult peisajul politic:
- Renaștere (extrema dreaptă): 35 mandate
- DPS-Peevski: 30 mandate
- Partidul Socialist Bulgar (PSB): 20 mandate
- ITN (Există un astfel de popor): 18 mandate
Majoritatea absolută necesită 121 de voturi, însă diferențele ideologice și neîncrederea reciprocă între formațiuni fac imposibilă conturarea unei coaliții funcționale.
Disputele pentru conducerea Adunării Naționale
GERB a susținut candidatura Rayei Nazaryan pentru funcția de președinte al Parlamentului, dar aceasta a fost vehement contestată de PP-DB și alte partide. GERB refuză să facă compromisuri, susținând că alegerile le conferă legitimitatea de a revendica această funcție. Pe de altă parte, PP-DB a propus numirea temporară a celui mai vârstnic membru al parlamentului, Silvi Kirilov, în semn de deschidere spre dialog.
Liderul PP-DB, Kiril Petkov, a criticat dur GERB pentru lipsa de claritate și pentru alianțele tacite cu figuri controversate, precum Delyan Peevski, liderul DPS-Peevski, acuzat de corupție și sancționat în baza Legii Magnitsky.
Rumen Radev: o voce critică în mijlocul haosului
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a intervenit public, criticând influența oligarhiei și a corupției în politica bulgară. Fără a-l numi direct, Radev a condamnat influența lui Peevski și a altor figuri controversate asupra instituțiilor statului. El a denunțat prăbușirea statului de drept și capturarea resurselor statului de către interese private.
Declarațiile președintelui au amplificat tensiunile politice, subliniind disfuncționalitățile grave din sistemul politic bulgar.
Implicații pentru viitor
Blocajul politic ar putea duce la noi alegeri parlamentare, al optulea scrutin din 2021 încoace. Instabilitatea politică subminează încrederea cetățenilor și afectează economia, în timp ce problemele de corupție și influența oligarhică rămân nerezolvate. În lipsa unui compromis, Bulgaria riscă să se confrunte cu o criză politică prelungită, care va adânci diviziunile interne și va limita perspectivele de reformă.
Soluționarea acestui impas depinde de voința politică a liderilor de a depăși interesele personale și partizane pentru a construi un guvern stabil, capabil să răspundă provocărilor economice și sociale ale țării.
Sursă foto – pixabay.com
