După 15 ani de creștere economică lentă, America se îndreaptă spre o nouă eră, una marcată de haos și instabilitate. Economia SUA traversează o schimbare istorică, ieșind dintr-o lungă perioadă de expansiune, numită de economiști „superciclu”, și intrând într-o fază complet diferită. Această tranziție nu vine cu alerte sau mesaje email, dar impactul său este profund.
Ultimii 15 ani au fost caracterizați de o cerere slabă și rate scăzute ale dobânzilor, o perioadă de stagnare economică de la Marea Recesiune încoace. Însă, această perioadă se apropie de sfârșit. Lumea s-a schimbat, iar perspectiva este una de creștere accelerată, inflație și instabilitate geopolitică, cu impact direct asupra fluxurilor de capital globale. Era nouă promite o cursă cu obstacole.
Spre deosebire de perioada anterioară, noul superciclu nu va fi afectat de riscul deflației – scăderea salariilor și prețurilor din cauza lipsei cererii. Pentru a evita acest scenariu, factorii de decizie din Washington au redus ratele dobânzilor la zero și au încurajat comportamente riscante din partea investitorilor, companiilor și consumatorilor. Josh Hirt, economist senior la Vanguard, subliniază că investitorii au trebuit să se aventureze în „spectrul riscului”, iar „datoria ieftină” a facilitat expansiunea rapidă a companiilor.
Acest mediu pro-risc a avut consecințe importante: Silicon Valley a adus internetul pe telefoanele noastre, China a experimentat o bulă imobiliară masivă, iar investițiile în energie regenerabilă au explodat. Cu toate acestea, ratele scăzute ale dobânzilor nu au stimulat cererea, iar creșterea economică a rămas sub 3% din PIB. Abia după stimulentele guvernamentale masive, generate de pandemie, economia a prins viteză, salariile au crescut, iar creșterea a devenit sănătoasă.
Economiștii anticipează un superciclu definit de trei forțe majore: rate mai mari ale dobânzilor, recompensând economisirea și făcând mai costisitoare asumarea riscurilor; volatilitatea geopolitică și economică, generând inflație; și planificarea industrială influențată de preocupările legate de securitatea națională, modificând lanțurile de aprovizionare.
Silas Myers, CEO-ul Mar Vista Investments (4 miliarde de dolari active), descrie noul superciclu ca o „eră economică complet nouă”, avertizând că o întreagă generație de investitori, creditori și antreprenori nu au înțeles încă impactul profund al acestei schimbări. Perioada „mai puțin solicitantă și mai blândă” se apropie de sfârșit.
Un indicator clar al unui nou superciclu este schimbarea radicală a regulilor financiare. Superciclul anterior a apărut atunci când Rezerva Federală a redus rata dobânzii la 0%, ca răspuns la criza financiară. Această decizie a generat unde de șoc globale. Randamentele obligațiunilor de trezorerie au scăzut, forțând investitorii să asume riscuri majore pentru a obține profituri. Acest nou tip de investiții a dus la creșterea prețurilor acțiunilor, fluxuri masive de capital către China și alte piețe emergente (aproximativ un trilion de dolari numai în 2010) și investiții masive în companii fără planuri de profitabilitate (Juicero, WeWork). Ratele scăzute ale dobânzilor au permis companiilor să se îndatoreze masiv, datoria corporatistă globală dublându-se între 2007 și 2017, ajungând la 66 de trilioane de dolari. Inflația și creșterea salariilor au rămas sub 3,9% până la pandemie.
Situația actuală, odată cu noul superciclu, obligă managerii de investiții să se adapteze la noile realități economice. În mod normal, creșterea rapidă a ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed) duce la prăbușirea pieței bursiere. Însă, din 2022 până în 2024, cu rata de referință a fondurilor federale crescând la 5,5% de la 0,5%, Nasdaq 100 și S&P 500 au crescut cu 23%, respectiv 22%. Ratele mai mari ale dobânzilor nu au dus la concedieri masive, nici la o criză economică. Șomajul a rămas sub 4,3%, iar creșterea PIB-ului a fost solidă, contrazicând temerile de recesiune.
O explicație posibilă pentru acest comportament neașteptat este modificarea ratei neutre a dobânzii – punctul optim pentru stimularea creșterii fără a declanșa inflația. Se pare că rata neutră a crescut peste ținta ideală a Fed de 2%, explicând de ce ratele mai mari nu mai frânează creșterea. Hirt afirmă că, chiar și cu o scădere sub 3,5%, Fed va rămâne ancorată la rata mai mare, nefiind dispusă să revină la rate de 0% în cazul unei slăbiri economice.
O rată neutră atât de mare schimbă natura riscului, modificând deciziile financiare la nivel micro și macro. Joe Quinlan, strateg șef de piață la Bank of America, descrie economia ca un „animal extraordinar de divers și dinamic”, un „monstru de 28 de trilioane de dolari” cu multiple sectoare interconectate. Chiar dacă ratele mai mari ale Fed au pus presiune pe sectoare sensibile, precum cel imobiliar (16% din economie), Big Tech și consumatorii au continuat să cheltuie, demonstrând că consumul general poate crește chiar și în condiții de dificultăți economice sectoriale.
Noul superciclu va avea aspecte pozitive și negative. Creșterea ratelor dobânzilor va face împrumuturile mai scumpe, dar va stimula economiile și veniturile din dobânzi. O economie cu creștere mai rapidă va înăspri piața muncii, oferind lucrătorilor putere de negociere mai mare. Din 2019, cei mai săraci 10% au înregistrat o creștere salarială de 13%.
Abandonarea mentalității „creștere cu orice preț” a determinat guvernele (în special în țările dezvoltate) să controleze piețele și să protejeze consumatorii mai eficient. Plafonarea prețurilor la medicamente sau aplicarea mai strictă a legilor antitrust reflectă dorința americanilor de a limita puterea corporațiilor și de a proteja cetățenii. Comisia Federală pentru Comerț a început să investigheze intermediarii farmaceutici, se opune fuziunilor dintre giganții alimentari și adoptă o atitudine mai fermă față de Big Tech.
Superciclul va avea consecințe globale, redistribuind fluxurile de capital. Bula datoriilor din sectorul imobiliar chinez absoarbe bani de la companii și gospodării, afectând ambițiile Chinei de a deveni superputere economică. Având în vedere creșterea economică mai lentă a Europei, investitorii străini se îndreaptă către America. În al doilea trimestru al anului, investitorii străini dețineau obligațiuni în valoare de 8,2 trilioane de dolari (creștere de 7,3% față de anul precedent), investițiile crescând și în obligațiunile corporative americane (9,8%) și acțiunile americane (23%). Quinlan anticipează că economia SUA va continua să depășească restul lumii, având în vedere provocările fiscale și demografice din UE, Japonia și China. În contextul instabilității globale, SUA este văzută ca un loc sigur pentru investiții.
Diversificarea economică a Americii îi oferă un avantaj în confruntarea comercială cu China, care se luptă pentru controlul industriilor critice (semiconductori, baterii, mașini electrice). Competiția va fi costisitoare pentru economiile mai puțin diversificate, iar dependența Germaniei de producție o plasează pe un curs de coliziune cu ambițiile Chinei. Deși SUA este bine poziționată, provocările vor fi mari, exporturile chineze reprezentând o amenințare la echilibrul comercial internațional.
Noul superciclu va afecta investitorii, companiile și guvernele structurate pe baza modelului anterior. Adaptarea la această realitate nouă este esențială pentru supraviețuire. Este o selecție naturală economică: cei care se adaptează vor prospera. Era creșterii economice rapide s-a întors, iar viitorul aparține celor care pot evolua odată cu acest nou val.
