moldova

Recentul referendum din Republica Moldova privind modificarea Constituției pentru integrarea în Uniunea Europeană a fost validat, iar opțiunea „DA” a trecut, însă la limită, cu o diferență de doar un procent. Deși rezultatul poate fi văzut ca un succes pentru tabăra pro-europeană, acesta dezvăluie și o ruptură profundă în societatea moldovenească, care nu poate fi ignorată. În spatele acestui vot strâns se ascund multiple cauze ce țin de frustrare, dezamăgire și tensiuni sociale, care, dacă nu sunt abordate, riscă să submineze atât ideea de integrare europeană, cât și stabilitatea politică a țării.

sondaj

Moldovenii sunt Pro-Europeni, dar nu și Proști

Analistul economic Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, subliniază un aspect esențial: moldovenii au demonstrat de-a lungul timpului că sunt pro-europeni, însă votul recent nu trebuie interpretat greșit. O parte semnificativă a electoratului nu s-a opus ideii de integrare în UE, ci s-a exprimat împotriva modului în care aceasta a fost gestionată și instrumentalizată politic de către guvernare. „Nu dați vina pe alegători,” avertizează Ioniță, adăugând că moldovenii știu să voteze, iar dezamăgirea lor este în primul rând față de guvernarea PAS, care a fost percepută ca fiind arogantă și ineficientă.

Un aspect crucial este faptul că acest electorat, care în 2020 a sprijinit masiv o orientare pro-europeană, a adus la putere actuala guvernare și pe Maia Sandu. Deci, nu este vorba despre o schimbare a opțiunii pro-UE, ci despre nemulțumiri profunde legate de gestionarea țării și de nivelul de corupție perceput chiar în rândul forțelor politice care susțin integrarea europeană.

Ruptura socială și factorii care au influențat votul

Rezultatul referendumului reflectă mai mult decât o simplă opțiune politică: este expresia unei societăți divizate pe multiple niveluri. Tensiunile dintre mediul rural și cel urban, influența propagandei rusești, frica de război și situația economică precară au jucat un rol major în fragmentarea electoratului.

Sociologul Doru Petruți atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător: crearea unei „bule false” de către guvernare și experții care au susținut inițiativa referendumului. În această bulă, s-au supraestimat intențiile de vot pro-UE, ignorând tendințele reale din sondaje, care arătau o polarizare a societății. În multe sondaje recente, s-a observat o scădere a intenției de vot pro-UE și o creștere a opțiunii „NU”, ceea ce ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru guvernare înainte de a lansa referendumul.

Deși propaganda rusească și influența grupărilor politice controlate de Șor nu pot fi ignorate, reducerea dezamăgirii generale la aceste factori ar fi o simplificare periculoasă. Cauzele sunt mult mai complexe, fiind legate de colapsul economic, sărăcia generalizată, dar și de modul în care guvernarea a eșuat să răspundă așteptărilor populației.

Eșecul PAS și riscul de a întoarce Moldova cu 20 de ani în urmă

Un alt punct crucial ridicat de George Damian, istoric și jurnalist, este modul în care guvernările pro-europene anterioare au contribuit, de fapt, la scăderea încrederii în direcția UE. Începând cu perioada 2009-2014, alianțele pro-europene au fost afectate de niveluri ridicate de corupție și scandaluri, culminând cu jaful bancar din 2014, care a erodat grav încrederea în forțele pro-occidentale. În această perioadă, intenția de vot pro-UE a scăzut sub 50%, demonstrând că, atunci când guvernarea eșuează, aspirațiile europene nu sunt suficiente pentru a menține sprijinul populației.

Damian subliniază că rezultatul referendumului actual poate delegitima ideea de aderare la UE și ar putea resuscita forțe politice care păreau înlăturate definitiv. Guvernarea PAS trebuie să fie extrem de atentă la modul în care gestionează situația post-referendum, deoarece eșecurile administrative și economice pot readuce la putere grupări prorusă, ceea ce ar însemna un regres major pentru Moldova.

Ce urmează pentru Moldova: Turul doi și alegerile parlamentare

Validarea referendumului este doar începutul unei serii de provocări politice și sociale pentru Republica Moldova. Urmează turul doi al alegerilor prezidențiale și, anul viitor, alegerile parlamentare. În acest context, actuala guvernare riscă să fie „spulberată”, cum avertizează analiștii, dacă nu reușește să recâștige încrederea populației.

Există însă și un semnal pozitiv: faptul că referendumul a trecut, chiar și la limită, indică o majoritate care încă sprijină aderarea la UE. Totuși, guvernarea trebuie să învețe din greșelile trecutului și să abordeze cu seriozitate problemele sociale și economice ale țării, altfel riscă să piardă sprijinul populației într-un mod ireversibil.

Concluzie: Moldova între speranță și dezamăgire

Referendumul pentru integrarea în UE marchează un moment istoric pentru Republica Moldova, dar și un punct critic în evoluția politică a țării. Rezultatul strâns arată că societatea moldovenească este profund divizată și că forțele pro-europene trebuie să depună un efort mult mai mare pentru a recâștiga încrederea populației. De asemenea, este esențial ca autoritățile să nu transforme acest vot într-o bătălie violentă între susținătorii celor două tabere, ci să respecte dreptul constituțional al fiecăruia de a-și exprima opinia.

Pentru ca Moldova să nu fie aruncată înapoi cu 20 de ani, guvernarea trebuie să recunoască problemele interne și să găsească soluții reale la corupție, incompetență și sărăcie. Speranța rămâne, însă doar dacă liderii de la Chișinău sunt dispuși să învețe din acest semnal de alarmă și să își ajusteze politicile pentru binele întregii societăți.

 

Sursă foto – pixabay.com