Autor – Petruț Rizea

Citeam o știre despre o adolescentă, olimpică și cu rezultate foarte bune la școală. Fata s-a sinucis folosind o tehnică brutală întâlnită, conform relatărilor lor, pe TikTok. A lăsat un bilet de adio și ar fi vorbit cu câteva dintre colegele ei despre ce avea de gând să facă. Deși titlul articolului accentuează „provocarea” găsită pe această platformă socială, e altceva ce mi se pare mult mai grav. Eleva ar fi fost supusă bullying-ului în școală, cel mai probabil (concluzionez doar eu), pe baza vestitei etichete de tocilar. Empatizez cu ea și cunosc ce înseamnă să fii luat peste picior de colegi pentru performanțele academice, nu de puține ori s-a încercat acest tip de minimalizare a reușitelor prin intimidare și glume agresive asupra mea. Ce știam atunci și știu și acum? Că nu puteam da vina pe ei direct, că nivelul de inteligență și educația își spun cuvântul.

Ne lovim de ceva ani de acest concept care nu încetează să ni se mai pară exotic unora dintre noi, acela de bully. Sunt programe întregi dedicate prevenirii unor asemenea roluri, lecții, proiecte pe care Ministerul Educației și alte instituții au încercat să le implementeze.

Cu toate acestea, fenomenul persistă.

Dacă ne uităm și în literatura de specialitate, studiile ne avertizează de fiecare dată cu privire la consecințele lui pe termen lung. Conform unui studiu realizat de Wolke și Lereya (2015), victimele bullying-ului au un risc semnificativ mai mare de a experimenta probleme de sănătate mintală până la vârsta adultă, inclusiv depresie și tulburări de anxietate, comparativ cu alți copii care nu au fost supuși acestui tip de hărțuire.

Așadar, atenția părinților și a profesorilor în astfel de situații e vitală, fiind necesare sancțiuni clare și sprijin psihologic. Dar să mai vorbim despre asta într-o țară în care un adolescent nu-și permite să meargă la psihoterapie nici măcar o dată pe lună? Chiar și un adult care ar dispune de surse financiare proprii?

Privesc trist și neputincios. Cazul de mai sus e unul, dar vor urma altele, și mai grave. Vorbim de siguranța copiilor și a viitorilor adulți capabili de o minimă autoreglare emoțională.

 

Textele preluate în categoria ”Opinii” sunt asumate de autori și nu reprezintă, neapărat, poziția site-ului alert24.ro

 

Sursă foto – alert24.ro