Liderul sindical Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a atras atenția asupra unei probleme acute din sistemul de învățământ românesc: transformarea profesorilor în „vânători de hârtii”. Într-o intervenție recentă la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, Nistor a subliniat că educația se îndreaptă într-o direcție greșită, în care actul de predare este umbrit de birocrație, iar profesorii sunt forțați să se concentreze mai mult pe acumularea de documente decât pe performanțele la catedră.
Birocrația sufocantă și efectele asupra educației
„Nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu,” a declarat Marius Nistor, descriind cu amărăciune realitatea profesorilor din România. El a subliniat că sistemul de învățământ a devenit „ultra-birocratizat”, iar această tendință riscă să deterioreze calitatea educației. Profesorii se confruntă cu o avalanșă de proceduri, comisii și rapoarte impuse de Ministerul Educației, inspectoratele școlare și conducerile școlilor.
Această realitate birocratică nu doar că îngreunează munca profesorilor, dar și distorsionează criteriile de evaluare a performanței lor. Din ce în ce mai mult, performanța cadrelor didactice este măsurată nu prin impactul lor asupra elevilor, ci prin capacitatea de a colecta și completa documente. Aceasta a generat o frustrare profundă în rândul profesorilor, care simt că eforturile lor la catedră sunt eclipsate de cerințele administrative.
Sistemul de salarizare: o problemă nerezolvată
Marius Nistor a adus în discuție și problema salarizării cadrelor didactice, un subiect aflat în atenția sindicatelor de mulți ani. Făcând referire la fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, liderul sindical a punctat că salariile profesorilor ar trebui să pornească de la 1.800 de euro pentru a fi considerate decente, iar abia apoi ar trebui să se discute despre eventuale bonusuri pentru performanță. În schimb, actualul sistem favorizează criterii neclare și imposibil de cuantificat în mod corect, amplificând inegalitățile între cadrele didactice și perpetuând un model ineficient.
„Ca să ai un salariu decent în învățământ, trebuie să pleci de la 1.800 de euro. De la această sumă putem vorbi despre bonificații pentru performanță,” a explicat Nistor, făcând apel la politicieni să ia în considerare nevoile reale ale profesorilor.
Copleșiți de sarcini administrative
Problema birocrației excesive a fost subliniată și de cercetătoarea Thea Ionescu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Ea a avertizat că profesorii sunt împovărați de sarcini administrative inutile, care îi împiedică să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: educația elevilor. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze Săptămâna Verde, Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze integrarea copiilor cu nevoi speciale și să facă întruna tabele,” a declarat Ionescu într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Aceste sarcini suplimentare, de multe ori inutile, creează o presiune enormă asupra profesorilor, care se văd obligați să renunțe la timp prețios pentru pregătirea lecțiilor, creativitate și interacțiune autentică cu elevii. În loc de a preda cu pasiune și de a se dedica dezvoltării personale și profesionale, profesorii trebuie să gestioneze o birocrație sufocantă, de multe ori inventată sau nejustificată.
O soluție la criza educațională?
Reformarea sistemului educațional pentru a reduce birocrația și pentru a oferi profesorilor condiții de muncă decente este esențială. Profesorii nu ar trebui să fie vânători de hârtii, ci educatori dedicați, care au timpul și resursele necesare pentru a se concentra pe nevoile elevilor. Sistemul actual, bazat pe proceduri și documente inutile, pune în pericol nu doar satisfacția profesională a profesorilor, ci și calitatea educației oferite copiilor.
Este timpul să regândim modul în care evaluăm și recompensăm cadrele didactice, să eliminăm povara birocratică inutilă și să ne asigurăm că educația revine la esența ei: învățarea, dezvoltarea și sprijinirea elevilor.
Sursă foto – pixabay.com
