Astăzi o să scriu cu o culoare diferită, pentru că se potrivește cel mai bine stării mele de acum (un amalgam de neputință, deznădejde, frică, dar presus de toate, furie).
Am văzut multe fețe triste astăzi, multe fețe deznădăjduite, cu energia aproape de final, însă au fost multe fețe încurajatoare, multe care au mai trecut prin asta și mi-au transmis că mai putem. Și putem!
Am multe întrebări, multă neliniște și nu știu dacă sunt singurul. Când am uitat să mergem până la capăt? Când am uitat că e nevoie de sacrificiu pentru a ajunge unde ne dorim? Dar mai presus, când am uitat să ținem capul sus, oricât de grea este povara?
Zilele ce urmează vor fi tot mai grele, pentru noi, pentru părinți, pentru elevi. Însă, de asemenea, poate fi și ultima noastră șansă.
Pentru colegi: va fi din ce în ce mai mai solicitant din toate punctele de vedere, dar NU CEDAȚI!
Oricât de multe facturi mai trebuie amânate până la plată, NU CEDAȚI!
Oricât de tare va fi glasul celor care vă vor cere să vă întoarceți la catedră, NU CEDAȚI!
Pentru toate acele dăți în care v-ați refuzat o mică plăcere, în zilele ce au trecut, NU CEDAȚI!
Pentru demnitatea care ne este călcată în picioare, chiar de cei care ar trebui să fie de partea noastră, NU CEDAȚI!
Pentru toate acele momente în care ați crezut că lucrurile se poate schimba în bine, NU CEDAȚI!
Pentru părinți: cu siguranță sunteți la fel de încercați, dar îndrăznesc!
Mai rezistați, un pic, alături de noi, deoarece acum ne sunteți mai necesari decât credeți!
Profesori umiliți = elevi umiliți = părinți umiliți = o societate eșuată!
Pentru elevi: oare câți dintre voi ați prevăzut asta? Totuși, de la voi primim cea mai mare putere. Peste câțiva ani, unii dintre voi, veți dori să veniți la catedră, dar cum? Cum veți putea intra într-un sistem unde indiferența, grosolănia și „biciul verbal”, al celor care cândva v-au fost elevi și colegi, doare mai tare decât jetul de apă și gazul lacrimogen?
Pentru cei care mi-au fost precum profesorii de la catedră: Alex Dima, Andreea Esca, Dan Cadar, Lorand Soares Szasz și Horia Sârghi, vă chem alături de noi! Acum sau va tot trebuie să facem promovări de îndemn la vot pentru mulți ani!
Îndrăznim sau murim? – opinie apărută pe pagina Jurnalul unui profesor
Sursă foto – pixabay.com
