„Magistrații sunt corupți, medicii iau șpagă, profesorii fac meditații”.
Pentru unii reprezintă adevăruri absolute, pentru cei ce gândesc cu mintea lor sunt doar stereotipuri.
Stereotipurile sunt clișee, idei false, înghițite pe nemestecate, etichete pe care le lipim unor categorii de oameni fără a-i cunoaște.
Când gândurile coboară din minte în inimă, ele se transformă în sentimente: ajungem să urâm magistrații, să ne repugne medicii, să diprețuim profesorii, de multe ori fără a ne da seama de ce. Așa iau naștere prejudecățile.
Următorul pas este să trecem la acțiune împotriva acestor categorii, închizând cercul vicios și parșiv al discriminării.
„Magistrații sunt corupți, medicii iau șpagă, profesorii fac meditații” generalizează omul de rând, în timp ce magistrații au trimis în judecată și ulterior în spatele gratiilor primari, premieri, miniștri, oameni de afaceri influenți care au călcat pe bec, în timp ce medicii au replantat mâinile unei fetițe sosite în pungi de plastic de la un accident înfiorător, au făcut transplanturi de organe vitale și au readus la viață oameni din moarte, în timp ce profesorii învață copiii limba țării unde s-au născut, istoria eroilor scrisă cu sânge, geografia unui tărâm binecuvântat, conducându-i spre câștigarea olimpiadelor naționale și internaționale.
Dragi părinți, dragă societate, înainte de a pune o etichetă generală unei bresle întregi, am o singură întrebare la care vă rog să-mi răspundeți onest: cu câți profesori din cei 17 de la clasă fac copiii dvs. meditații?…
Unii magistrați pot fi corupți, unii medici pot lua șpagă.
Unii profesori fac meditații.
Cei mai mulți fac foamea.
Articol apărut pe pagina de Facebook – Jurnalul unui profesor
Sursă foto – pixabay.com
