Definiția dată de proiectul de norme bullyingului este că acesta reprezintă ”comportamentul abuziv, realizat în mod repetat şi cu intenţie directă sau indirectă, care duce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/victimelor, prin umilire, rănire, persecuţie, intimidare sau alte fapte. Acest tip de comportament se manifestă prin forme diverse, putând fi verbal, emoţional/ nonverbal, fizic, relaţional, inclusiv sexual, deposedare de lucruri și electronic (cyberbullying),” arată documentul.

Bullyingul de tip electronic se poate defini prin mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizarea unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

Tipuri de bullying

  • Bullying elev-elev
  • Bullying elev-profesor
  • Bullying profesor-elev
  • Bullying părinte-elev, în spațiul școlii
  • Bullying părinte-profesor, în spațiul școlii
  • Bullying profesor-părinte, în spațiul școlii

Caz concret

Judecătoria Cluj a hotărât că o profesoară din Cluj va primi suma de 30.000 lei de la părinţii a doi foşti elevi. Judecătorii clujeni au luat decizia considerând că elevii au denigrat imaginea profesoarei, pe rețelele sociale. Hotărârea poate fi contestată la Tribunalul Cluj.

În urmă cu cinci ani, doi elevi în clasa a VII-a la vremea respectivă, au publicat pe un cont fals de Facebook, dar şi pe grupul de WhatsApp al clasei imaginea unei maimuțe despre care au susținut că este profesoara lor, căreia i-au denigrat astfel imaginea, informează clujust.ro.

Incidentul a avut loc cu o zi înaintea începerii anului școlar 2018-2019, când profesoara era şi dirigintă la clasa a VII-a de la Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” din Cluj, iar unul dintre elevi a făcut o caricatură la adresa ei, care ilustra o maimuţă. Acesta le-a trimis colegilor caricatura pe grupul de WhatsApp al clasei, iar imaginea a devenit fotografia de grup.

Însă elevul nu s-a limitat la atât. Câteva luni mai târziu, în decembrie, a făcut o nouă imagine înfățișând-o pe diriginta lor, iar apoi, în martie 2019, un alt elev ar fi creat pe Facebook un cont fals, cu numele profesoarei, folosind ca poză de profil, respectiv fotografie.

În cele din urmă, profesoara a aflat cele întâmplate și a decis să se adreseze avocatului. La proces, femeia a solicitat daune morale pentru atingerea adusă onoarei, demnităţii şi reputaţiei în valoare de 50.000 de lei, la care se adaugă și cheltuielile de judecată. Părinții au încercat să se apere, dar avocații lor nu au reușit să demonstreze că acuzațiile profesoarei ar fi nefondate.

Instanța: „În speță există o carență evidentă, atât în îndeplinirea obligației de supraveghere, cât și în atitudinea părinților de a-și învăța copiii că datorează respect cadrelor didactice”

Judecătoarea Monica Feneșan critică atitudinea părinților care consideră gestul adolescenților doar ”o copilărie”. De asemenea, arată că pe alocuri părinții au mințit în apărările lor.

 

 

Sursă foto – pixabay.com