“Pot să descriu acest lucru ca pe un copil care crește cu întârziere în dezvoltare, iar tinerii de 18 ani de astăzi sunt precum copiii de 12 ani de acum zece ani. Au foarte puțină toleranță la conflict și disconfort” –susține Dori Hutchinson, directorul executiv la Centrul pentru Reabilitare Psihiatrică de la Universitatea Boston.
În mediile în care părinții sunt supra-protectivi copiii ajung să nu mai aibă șansa să-și dezvolte propria reziliență emoțională.
„Uneori, părinții nu înțeleg că protejarea copilului lor de eșecuri și dificultăți poate fi un obstacol în calea creșterii. Atunci când controlăm experiențele unui tânăr adult, iar acesta nu are parte de acea gamă completă de experiențe emoționale, de fapt, limităm oportunitățile oamenilor de a trăi o viață plină și de a avea o gamă completă de experiențe umane”- a declarant psihologul Courtney Joly-Lowdermilk,
Specialiștii sunt de părere că una din cauzele pentru care adolescenții din ziua de astăzi se confruntă cu probleme mintale, precum anxietatea sau depresia, stă în faptul că în copilărie rareori au avut de înfruntat situații stresante, fiind tot timpul protejați de părinți.
Lipsa independenței în copilărie, cauză a problemelor mintale în adolescență
La multe universități din Statele Unite au început să fie introduse cursuri pentru dezvoltarea rezilienței emoționale, în contextul în care mulți studenți au ajuns să sufere de anxietate sau depresie. Psihologii pun apariția acestor probleme emoționale pe faptul că în multe cazuri părinții acestora, în spatele celor mai bune intenții, i-au ferit în copilărie de orice eveniment stresant sau neplăcut.
Studiile efectuate peste ocean arată că tinerii care ajung la anii de facultate având o reziliență emoțională și spiritul de independență dezvoltat au rezultate academice mult mai bune, dar se descurcă mult mai bine și din punct de vedere emoțional. Psihologii americani notează că astăzi tot mai mulți studenți își încep anii de facultate cu tot mai puțină experiență de viață în a ști cum să facă față greutăților vieții.
Yulia Chentsova Dutton, psiholog la Universitatea Georgetown, arată într-un studiu că dacă studenții din alte țări, precum Turcia sau Rusia, spun că au fost martori unor evenimente stresante, precum certuri în mijloacele de transport în comun, studenții americani descriu ca riscant situații precum acelea în care au mers singuri la cumpărături sau au călătorit neînsoțiți cu Uber.
Aceasta susține că studenții americani au un prag de risc destul de scăzut și că cei care și-au dobândit „independența” târziu în copilărie, să meargă singuri la cumpărături sau cu transportul în comun, au caracterizat viața în campusul universitar drept una periculoasă.
Concluzia ei este că, atunci când studenții au mai puține oportunități de a exersa autonomia, au mai puțină încredere în ei înșiși că pot rezolva o situație riscantă. „Suspiciunea mea este că o autonomie scăzută pare să se traducă într-o eficacitate scăzută. Eficacitatea scăzută și o combinație de stres este asociată cu stresul cum ar fi anxietatea și depresia”.
„Este adevărat și acest adevăr empiric ar trebui să ne îngrijoreze, și anume faptul că tinerii de astăzi sunt lipsiți de reziliență emoțională și independență în comparație cu generațiile anterioare, ceea ce îi face mult mai vulnerabili din perspectiva sănătății mintale.
Experiențele de viață, interacțiunile sociale și situațiile în care adolescenții sunt nevoiți să-și dezvolte noi abilități sunt din ce în ce mai puține. Astăzi, mare parte din viața adolescenților se desfășoară între școală și casă, la școală interacțiunea cu colegii este minimă sau chiar deloc, acasă interacțiunea cu părinții este la fel de scăzută pentru ca în final mult timp adolescenții să își petreacă în mediul online”, a declarant psihologul Mihai Copăceanu.
Sursă foto – pixabay.com
