Poliția a deschis un dosar penal, pentru operațiuni interzise cu substanțe psihoactive, după ce o elevă de clasa a X-a de la un liceu din Galați a fost găsită prăbușită, în toaleta școlii.
Dusă de urgență la spital, fata le-ar fi declarat medicilor că a fumat o ţigară diferită de cele care se vând în magazine. Eleva a ieșit negativă la testele pentru drogurile cunoscute, dar medicii spun că analizele toxicologice pe care le fac ei nu identifică toate substanțele etnobotanice.
Între timp, fata a ajuns la un spital din București, pentru că a apărut o problemă gravă, la un vas de sânge din creier. Acum este în comă, intubată. Atenție, urmează detalii, care vă pot afecta emoțional.
Eleva de 16 ani a fost găsită prăbuşită, în toaleta liceului, înainte de orele de curs. O colegă a văzut-o și a alertat profesorul de serviciu, care a chemat a ambulanța.
Dr. Dana Enciu, manager Ambulanța Galați: „Existând suspiciunea unui consum de substanțe psihoactive, pacienta a fost transportată la spitalul de pediatrie, pentru investigații suplimentare.”
Când a ajuns la spital, eleva era conștientă și cadrele medicale care au preluat-o au declarat că fata le-ar fi spus că a fumat o țigară diferită de cele care conțin doar tutun.
La testele toxicologice care i s-au făcut, adolescenta a ieșit negativă la consumul de droguri cunoscute: canabis, cocaină, marijuana și heroină.
Ce spun specialiștii
De 18 ani, doctorul Costin Militaru studiază consumul de droguri și stă printre cei care fac acest lucru. El a răspuns, nu întotdeauna în acord cu prejudecata sau dorința noastră colectivă, la mai multe întrebări care preocupă părinții din România:
R – Care este vârsta cea mai predispusă și cum ar trebui să prevenim acest moment al intersecției dintre copii și droguri?
C.M – Dacă e să facem o paralelă cu fumatul, am putea vedea că debutul consumului de droguri se suprapune peste debutul consumului de tutun, adică undeva pe la vârsta de 13-14 ani, în unele situaţii chiar şi mai devreme, 10-11 ani.
R – Sunt anumite medii mai „predispuse”, anumite pături sociale, grupuri vulnerabile? De unde vin cei mai mulți copii afectați de acest flagel al dependenței?
C.M – Aici răspund foarte sec şi scurt: Nu. Drogurile nu fac deosebiri de rasă, condiţie socială etc….
R– Spune-mi, te rog, care sunt tipurile de droguri cele mai folosite în rândul tinerilor și care este gradul lor de risc, dependență? Care sunt cele mai riscante?
C.M – Dacă e să vorbim strict de drogurile ilegale, cele mai folosite sunt stimulentele sintetice, pentru că ele sunt legate foarte mult cu muzica/distracţia pe care tinerii o ascultă în ziua de azi şi cu viteza/agitaţia cu care societatea se mişcă. Dacă noi, când eram de vârsta lor, puteam aştepta 2-3 săptămâni să primim răspuns prin poştă de la prieteni, acum, dacă nu am răspuns instant mesajului pe WhatsApp/messenger/Telegram/Insta/etc… presiunea pusă este foarte mare. Ce vreau să zic e că societatea are o altă viteză de deplasare acum şi tinerii se adaptează ei. Riscul la consumul de droguri depinde foarte mult de tipul de substanţă, de modul de administrare, de natura ei. Cu cât facem uz mai mult de o substanţă, cu atât riscurile vor fi mai mari, ca de altfel la orice din viaţa asta, totuşi, ce aş vrea să înțeleagă sau măcar să audă/vadă părinţii citind acest material e că dependenţa nu este cel mai mare risc al consumului de droguri. Toată lumea (mă refer la cei de vârsta noastră) este îngrozită de cuvântul dependenţă: da, dacă iau asta, nu devin dependent?, da, dacă fac asta, nu devin dependent? sunt întrebări pe care le aud zi de zi în cabinetul medical.
Sursă foto – pixabay.com
