Specialist în Științele Educației, profesorul universitar Constantin Cucoș, de la Facultatea de Psihologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, crede că testele standardizate vor crea conduite robotice și vor schimba modul de a învăța. Acesta a fost initat la interviurile RFI.ro

Cum percep experții în Științele Educației măsurile anunțate de ministrul Educației, de înlocuire a tezelor cu teste standardizate?

O astfel de măsură, deja anunțată, ne-a pus pe gânduri. Noi știm, și din practică, și din teorie, că aceste evaluări sumative pe care le acoperă tezele au o mare valoare pentru elevi. Vorbim de valori formative, motivaționale, corective. Dacă se elimină o astfel de posibilitate prin apelul la evaluarea standardizată, cred că se dau deoparte o serie de competențe și comportamente pe care noi le formăm, comportamente care nu pot fi prinse în plasa asigurată de evaluarea standardizată. O probă care este asistată de computer. Rămân pe dinafară o serie de conduite care pot fi evaluate doar prin această probă clasică, teza binecunoscută.

Ce competențe se pierd prin înlocuirea tezelor cu testele standardizate?

Cred că vor fi eliminate conduite care țin de aplicabilitate, de corelare, de creativitate. Tezele care se dau la sfârșitul semestrului pun accentul pe astfel de integrări și corelări între cunoștințe. Știm prea bine că noi trebuie să formăm la elevi o serie de competențe transversale. Deja materiile sunt divizate, sunt secvențiate. Noi predăm monodisciplinar, dar le pretindem, mai ales prin testele Pisa, conduite compozite, integrative și care presupun realizarea unor legături între aceste cunoștințe și, pe de altă parte, între cunoștințe și realitate.

Or, lucrul acesta este dat la o parte prin eliminarea tezelor care, sigur, pot fi problematice, pot crea probleme profesorului, pentru că ele sunt gestionate de profesori. E apanajul profesorului. Și probitatea lui profesională e demonstrată prin felul în care gestionează aceste teze. Dacă se renunță la această evaluare vom forma conduite mașinale, robotice. Acestea vor fi foarte bine surprinse prin probele standardizate. Pe de altă parte, instrumentul de evaluare ca atare predispune pe cel care învață la un anumit mod de a învăța, de a se raporta la cunoaștere. Proba această standardizată conduce fixarea elevului în cunoștințe disparate, împrăștiate, care nu se integrează într-un tot unitar.

Cum priviți goana după meditații?

Piața de meditații care caracterizează învățământul românesc este o plagă. Este o secvență vulnerabilă și care vulnerabilizează sistemul de învățământ. Ea creează efecte perverse în raport cu părinții, cu profesorii și sistemul ca atare. În alte sisteme de învățământ nu există o astfel de experiență. Colegii noștri din Occident nu înțeleg despre ce e vorba atunci când le arătăm o astfel de dimensiune ascunsă a sistemului de învățământ românesc. Trebuie eliminate, dar asta nu e o problemă care ține de profesori, elevi, părinți. Ține de sistem și acolo trebuie lucrat și intervenit, la nivel superior.

 

 

Sursă foto – pixabay.com