Fotbalul juvenil prin ochii antrenorului Mircea Petrescu

Într-un moment în care nivelul fotbalului românesc pare aproape de un minim dramatic, vă propunem o discuție complexă despre fotbalul juvenil cu unul dintre cei mai apreciați și longevivi antrenori de fotbal la grupele de copii și juniori din județul Dâmbovița, Mircea Petrescu.

Un om cu același entuziasm și aceeași pasiune pentru meserie ca la începutul carierei, acum 25 de ani, Mircea Petrescu ne va ajuta să descoperim lumea fotbalului juvenil, acolo unde începe formarea copiilor ca sportivi,  dar unde începe și cizelarea personalității acestora.

Alert24 – Sunteți antrenor la grupele de copii încă din 1996. Cum vedeți copiii de acum, comparativ cu cei de atunci, având în vedere că în 1996 nu existau foarte mulți factori externi care să le distragă atenția de la lucrurile importante? De exemplu, acum 25 de ani internetul nu era atât de răspândit, nu existau smartphone-uri, nu exista moda/obsesia selfie-urilor.

M.P – Diferența este foarte mare, din multe puncte de vedere. Generația actuală este dependentă de calculatoare și tot ceea ce înseamnă jocuri video și tehnologie modernă. Acest lucru duce copiii mai aproape de lumea virtuală decât de cea reală. Cred că cel mai mare adversar al fotbalului este tehnologia smart. Generațiile anterioare s-au adaptat mult mai bine vieții reale deoarece comunicarea și jocurile erau față în față, nu virtuale. Este o mare diferență între a juca fotbal o oră cu prietenii pe teren și a juca FIFA tot o oră, stând nemișcat pe fotoliu. Deprinderile mortice, care sunt cartea de vizită pentru un sportiv  și pe care înainte copii le dobândeau jucându-se în timpul liber, acum trebuie să le lucrăm în antrenament mult mai mult.

Alert24 – Copiii vin la grupa dvs. de fotbal de la 7 ani și lucrați împreună până aceștia ajung la 14 ani. Având în vedere că, în calitate de pedagog sportiv, petreceți atât de mulți ani cu acești copii, care credeți că este rolul dvs., ca antrenor, în viața acestor copii?

M.PCopiii vin la 7-8 ani să facă sport și, dacă observă că au calități fotbalistice, rămân în fenomen. Dacă nu sunt atrași deloc de fotbal, ei migrează spre alt sport. Însă dacă antrenorul le arată partea plăcută a fotbalului, compusă din jocuri, întreceri, adversitate pozitivă, dorința de a câștiga, atunci ei vor continua. Sunt sigur că pentru a continua într-un sport un copil are nevoie ca antrenorul formator să fie bine informat, bun pedagog, bun motivator, să ghideze pașii copilului în funcție de vârsta sa.

Alert24 – De-a lungul timpului, ați descoperit și crescut mulți fotbaliști născuți în Moreni sau în localitățile apropriate, fotbaliști care au ajuns să joace și pentru selecţionatele de juniori ale României în meciuri oficiale (regretatul Pârşă, Covalschi, Panaite, Rădulescu, Călin sau Ivan, ultimul evoluând deja și pentru naționala mare). Cât de greu este întregul procesul pe care-l parcurgeți cu fiecare nouă grupă de copii, de la selecție, antrenare și până la momentul în care aceștia părăsesc echipa dvs., pentru a avansa la grupa superioară de vârstă? 

M.PÎn fotbalul de performanță se calculează raportul dintre suma investită în formarea unui copil și randamentul pe care îl da jucătorul, în funcție de nivelul la care ajunge. Eu nu am beneficiat de investiții financiare la grupele pe care le am antrenat și le antrenez. Totul se bazează pe plăcerea de a juca, copiii primesc niște informații pe care le aplică în jocuri. În legătură cu procesul pe care o generație nouă îl parcurge cu mine antrenor, este unul de descoperire a frumuseții jocului și a tainelor acestui sport. Pot spune că și eu mă updatez odată cu trecerea timpului, astfel încât să pot ține pasul cu noutățile din fotbal, lucru de altfel foarte necesar.

Alert24 – Care credeți că a fost impactul pandemiei de Covid-19 asupra micilor dvs. elevi?

M.P – Pentru generația sub 14 ani efectul Covid-19 a fost distrugător deoarece procesul de antrenament și jocuri a fost întrerupt. Regulile sanitare anticovid au inhibat frumusețea fotbalului, care este eminamente un joc de colaborare între jucători. Copii au pierdut practic 2 ani din dezvoltarea lor ca viitori jucători de fotbal.

Alert24 – Cum s-a modificat aria de selecție pe parcursul anilor? 

M.PAria de selecție se micșorează de la an la an și ne este din ce în ce mai greu să găsim copii cu potențial pentru performanță. Demografic suntem în cădere liberă, se nasc mai mulți copii români în străinătate decât în România, asta se reflectă si în aria de selecție. Sunt sceptic în privința viitorului.

Alert24 – Ce perspective credeți că are fotbalul juvenil din zona Moreni-ului?

M.P – Școala de fotbal de la liceul Petrol Moreni, care colaborează cu Flacăra Moreni la nivel de juniori, ar face față cu brio și pe plan național. Dar este greu să te lupți cu giganții din Liga 1 care au academii foarte bine organizate. În plus, cluburile din orașele mari beneficiază de o arie de selecție de 20 de ori mai mare ca a noastră. Aceste echipe practic aspiră copiii cu potențial de la cluburile mai mici.

Alert24 Care sunt greutățile cu care se confruntă un antrenor de copii, la nivelul unui club sportiv municipal? 

M.P – În fotbalul juvenil, dacă ai un teren bun și mingi de calitate nu prea mai ai nevoie de alte lucruri adiacente. Eu nu pot să spun că mă confrunt cu greutăți.

Alert24 – Pe ce credeți că ar trebui să se pună mai mare accent la grupele de copii? Pe rezultatele înregistrate sau pe dezvoltarea fotbalistică a copiilor pe termen lung?

M.PPână la 12 ani competițiile ar trebui să fie fără ierarhie, astfel încât copii să joace din plăcere și să învețe sănătos acest sport. Cred că principalul scop al grupelor de juniori este FORMAREA JUCĂTORULUI, dar ca să știi să formezi un jucător trebuie să cunoști etapele de dezvoltare psihosomatică ale copilului și să nu intervii în antrenament cu exerciții care ar perturba dezvoltarea fizică și psihică armonioasă. Dacă dezvoltarea fotbalistică are un curs normal, atunci mai târziu apar și rezultatele pozitive.

Alert24 – Având în vedere că fiecare copil are o personalitate diferită, ce stil considerați că este cel mai util pentru copii, pentru a se dezvolta și a performa cel mai bine? 

M.PUn bun antrenor nu încearcă să schimbe un copil și să -l transforme într-un produs ideal, ci mai degrabă se adaptează la calitățile copilului și scoate în evidență lucrurile bune pe care acesta le are, încercând să le dezvolte. În cei 25 de ani la juniori am întâlnit copii care se pierdeau în momentul în care le era atrasă atenția când greșeau, dar și copii care se motivau când îi certai. Din punct de vedere pedagogic nu ar trebui să reproșăm nimic unui copil când greșește, ci să-l încurajăm când face lucruri bune. Să fim exigenti, dar să știm să comunicăm.

Alert24 De multe ori, după eșecurile echipelor românești, se spune că jucătorii români dispun de talent însă le lipsește mentalitatea. Credeți că ar fi necesară obligativitatea ca la grupele de copii să existe în staff și un psiholog sportiv, care să contribuie la crearea și dezvoltarea mentalității viitorilor fotbaliști profesioniști? 

M.P – Cred că mentalitatea specifică românească “mai bine un leu la umbră decât 2 lei la soare” se aplică și în fotbal. Un psiholog sportiv este binevenit în orice sport, nu numai în fotbal. Financiar noi nu ne permitem acest lux, dar dacă echipa mare ar putea angaja un psiholog, probabil că ne-ar ajuta și pe noi mult, la grupele de copii.

Alert24 – În acest moment, România se află pe locul 43 în clasamentul FIFA. Fără calificări la nivel de seniori la un campionat Mondial de 23 de ani, momentan cu șanse mici de calificare la Mondialul din 2022. Naționala de tineret a României a avut o evoluție remarcabilă la Europeanul din 2019, însă la Jocurile Olimpice din acest an echipa nu a ieșit dintr-o grupă cu Honduras, Nouă Zeelandă și Coreea De Sud. Care credeți că sunt cauzele principale pentru declinul fotbalului românesc? 

M.P – Noi ne dorim să avem rezultate bune dar trebuie să avem și condițiile economice și sociale ale altor țări (Anglia, Franța, Germania etc), stabilitatea economică și socială dintr-o țară spune multe și despre calitatea oamenilor din țara respectivă, inclusiv cea sportivă. Avem tineri jucători de mare valoare dar trebuie să avem răbdare ca ei să se maturizeze, iar pentru asta trebuie timp. Rezultatele nu apar peste noapte. Legat de echipa olimpică, cred că dacă echipa care s-a calificat la Olimpiadă era cea care evolua și la aceste Jocuri Olimpice, altele erau datele problemei. Dar și așa, nu cred că cei care au reprezententat România s-au făcut de râs. Cred că „Generația de Aur” și-a depășit condiția de outsider din anii ’80-’90, iar în viitor roadele o să le culegem doar în măsura în care investim masiv în fotbal și în academii de fotbal.

Alert24 – Ca descoperitor și șlefuitor de talente, dvs. constituiți practic fundația acestui sport. Aveți propuneri sau idei care ar putea îmbunătăți nivelul fotbalului românesc, la nivel de copii și nu numai?

M.P – Atragerea copiilor înapoi pe terenul de fotbal este cheia și provocarea, pentru că problema o consider lipsa acestora de pe terenurile de fotbal, de pe maidane. De asemenea, la nivel general, cred că România ar fi o țară normală dacă toată lumea și-ar face treaba la modul cel mai serios. Încurajez și politicul să își respecte menirea, aceea de a se pune în slujba cetățeanului permanent și să ajute la dispariția diferențelor sociale din societate. Foarte mulți dintre copiii români din mediul rural au o viață prea grea, dacă și aceștia ar avea un nivel de trai decent, atunci am putea mult mai ușor să-i identificăm pe toți cei cu potențial sportiv.

Alert24 – Ce sfat ați oferi unui tânăr antrenor de fotbal la grupele de copii și juniori?

M.P – Unui tânăr antrenor i-aș spune că dacă nu are pasiune, răbdare, vocație, timp, implicare, imaginație, perseverență, viziune și dragoste pentru fotbal, să nu se apuce de această carieră foarte grea. Este o meserie unde rareori  vezi părinți mulțumiți, deseori aceștia vor să aducă la fotbal un copil normal, dar să ia acasă un copil de nivelul lui Messi. Referitor strict la munca alături de copii, apreciez că antrenorii trebuie să găsească calea de a învăța copilul, într-un mod plăcut, că în acest sport el are și niște responsabilități, pe care dacă nu reușește să le respecte, echipa poate pierde. Esential este să reușești să faci copiii să înțeleagă că înainte de individualism este colaborarea in cadrul unei echipe.

Alert24  Aveți un mesaj pentru părinţii morenari, dar și un sfat pentru toți părinții care își îndrumă copii către fotbal?

M.PÎn condițiile în care nici între blocurile Moreni-ului copii nu mai joacă fotbal, iar maidanele dispar cu desăvârșire, invit morenarii să-și aducă copiii la Stadionul Pompieri, astfel încât aceștia să învețe fotbalul și să socializeze pe teren, nu doar în mediul online. 

Aș sfătui părinții să fie ponderați, echilibrați. Să rămână ancorați în realitate și să conștientizeze faptul că la juniori se lucrează cu materialul clientului. Așadar, cu cât copilul vine mai înzestrat pentru fotbal, cu atât și progresele sunt mai mari, iar rezultatele finale sunt mai bune. Din păcate, am întâlnit și situații când părinții, la doi ani după ce copiii lor s-au alăturat grupelor noastre, au început chiar să dea indicații tactice antrenorilor. Pe această cale, rog părinții să trateze antrenorii cu respect, indiferent de clubul sau academia la care este copilul dânșilor. 

Alert24– Nu puteam încheia interviul nostru fără a vă întreba cum este să lucrezi alături de copii, de 25 de ani?

M.PEste o mare plăcere să lucrezi cu copiii, să reușești să-i convingi că pot ajunge la un nivel înalt, să aibă încredere în ei. Câteodată trebuie să recurgi și la diferite trucuri. De exemplu, în 2009,  la un turneu desfășurat la Sibiu cu juniorii D 11-12 ani, le -am cumpărat niște bomboane mentolate și le-am spus că sunt energizante. Adversari din Sibiu, Brașov, Slatina. Am câștigat toate jocurile și ne-am calificat la turneul semifinalelor, la Oradea. Atât de mult au crezut copiii în acele bomboane, dar și în propriile forțe. 

Eu am avut o viață frumoasă ca jucător de fotbal, dar am o viață și mai frumoasă ca antrenor de copii și junior, datorită copiilor.

“În 1996, din cauza unei probleme de uzură la coloana vertebrală apărute din cauza terenurilor țări, a trebuit să renunț la activitatea de jucător de fotbal la Flacăra Moreni. Am fost cooptat în stafful tehnic al echipelor de juniori. Am organizat selecția și formarea grupei 1985-1986, cu care am lucrat 10 ani.

În ultimul deceniu am jucat în fiecare an competițional cu minim 4 echipe diferite de vârstă (ex jun – C , D , F , G și E) . În total am participat în 40 de competiții oficiale organizate de Asociația Județeană de Fotbal. Din cele 40 de competiții (însemnând cam 8 generații a 16 copii) doar în trei competiții nu am reușit să prindem podiumul. Suntem campioni județeni de 8 ori și campioni județean la olimpiada de 3 ori, cu școala.  

Din păcate, în 2006 toate grupele de juniori ale Flacarei Moreni au fost desființate. Din acel moment am plecat la Liceul Tehnologic Petrol Moreni, la clasele cu program de fotbal, unde activez și în prezent.

În legătură cu toți copiii ale căror nume le-ați enumerat, sunt fericit că am avut această onoarea că un jucător pregătit și format de mine să ajungă la un moment dat să reprezinte România la nivel de juniori, ba chiar mai mult Ivan are 8 jocuri jucate la națională mare și un gol marcat. Ca un fapt divers, jucătorii care au plecat de la echipa mea la alte echipe sunt folosiți pe același post, deci alegerea mea vis-à-vis de acest aspect a fost cea bună.

Toată viața mea s-a desfășurat în jurul fotbalului și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta. Aș vrea să-i mulțumesc si soției mele Mihaela, care a înțeles pasiunea mea pentru fotbal și a acceptat ca jumătate din viata mea sportivă să stau departe, plecat la meciuri și cantonamente.“

 

 

Interviu realizat de Ștefan Priscu

Sursă foto – Arhivă personală Mircea Petrescu/https://dambovitapenet.ro/