Nu știu dacă ați observat, dar deja viitorul deficit pare că se stabilește de către: influenceri din zona optimizărior fiscale; economiști de marca ai unor banci participante la asigurarea necesarului de finantare a României; analiști terți, mai interesati sau mai putin interesati; actori instituționali terți care emit opinii.
Adică, nu stiu dacă voi vedeti poza, ordinea firească ar fi să stabilești masurile pe care le finanțezi, să vezi și să stabilești cum și cât finanțezi din interiorul sumelor cuprinse în buget, prin realocare, iar apoi , pe cale de consecintă, rămâne diferența, adică deficitul.
Care deficit se va finanța din împrumuturi adăugând la necesarul de finanțare.
Deci în loc să actionezi normal economic, să vezi care sunt elementele de politica fiscal bugetară care ajută la relansarea economiei și mai ales la salvarea situației economico-sociale, tu „negociezi” cumva sau ți se „serveste” de catre altii necesarul de finantare, adica deficitul viitor (că datoriile scadente pe anul 2020 deja se stiu).
Ecuatia este simpla: prin astfel de practică băncile se asigura ca vor pasa bani siguri adică babi in titluri de stat. Cu cat este mai mare necesarul de finantare cu atât plasamentul e mai sigur pentru banci.
Plasament cu dobândă, bineînțeles.
Da, vedeti voi numai că babii aceia care vin si finanțeaza statul nu mai finanteaza economia prin credite.
Că lichiditatea din piața nu se dilată la nesfârșit.
Ce se duce în titluri de stat, nu se mai duce în credite la IMM-urile în nevoie, de exemplu!
Sau catre oameni sau catre cei care poate ca vor sa investeasca la final de criza.
Am plecat deja cu un deicit de finantare important pe piata privata prin stabilirea unui deficit de 3,6% dintr-un PIB crecsut cu 8% in termeni nominali fata de anul 2019.
Au fost astfel antamate peste 20 miliarde de lei din piata financiara care sa nu mai ajunga la entitatile economice ci la bugetul de stat pentru finantarea deficitului.
Acum câte miliarde vor mai fi luate din aceasta piata financiara?
Cum se vor mai putea redresa companiile daca nu au acces la finantare?
Ce intrebari pun si eu.
Hai sa o spunem pe șleau! Un deficit mai mare, un necesar de finantare mai mare a statului creste dobanzile. Si la titlurile de stat si la creditele catre sistemul privat.
Desi in criza, dobânzile ar trebui sa scada.
Sa ma refer putin si la efortul BNR. Cred ca est eanulat efortul BNR de ceea ce se intampla pe piata secundara si mai ales pe piata financiara. Dobanzile la titlurile de stat sunt iar in crestere.
Posibil sa existe informatii ca se vor face imprumuturi. Informatii care iata ies inainte sa stim măsurile!
Nu ne dezbăram de meteahna să confiscam facilitatea in beneficiul celor puțini în loc sa o lasam in sprijinul celor mulți!
Textul a fost preluat, cu acordul autorului, de pe pagina de Facebook – Adrian Câciu
Textele preluate în categoria ”Opinii” sunt asumate de autori și nu reprezintă, neapărat, poziția site-ului alert24.ro
