Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni luni, 24 noiembrie, într-o ședință cu miză majoră pentru direcția strategică a României. Președintele Nicușor Dan a convocat întâlnirea la ora 12:00, iar în centrul discuțiilor se va afla Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025–2030, documentul care trasează prioritățile de securitate ale statului pentru următorii cinci ani.
Strategia trebuie avizată de CSAT înainte de a intra în dezbaterea Parlamentului, unde poate fi amendată în comisii și apoi aprobată în plen. Este una dintre obligațiile constituționale ale președintelui, care are la dispoziție primele șase luni de mandat pentru a o prezenta legislativului.
Un document promovat de președinte ca schimbare de paradigmă
La prezentarea publică din 12 noiembrie, Nicușor Dan a vorbit despre necesitatea unei rupturi de modelul administrativ „încremenit” și despre importanța folosirii datelor reale în decizii. A criticat lipsa de cooperare între instituțiile statului și a pledat pentru o „viziune integrată” în securitate, în care informația circulă, iar serviciile secrete colaborează cu procurorii doar în limite legale clare.
Șeful statului a insistat că serviciile trebuie să aibă rol de analiză, nu de ingerință în anchetele penale. „Orice interferență este ilegală”, a spus președintele, precizând că SRI poate documenta fenomene, dar nu poate influența decizii judiciare.
În plan extern, Strategia pornește de la premisa că ordinea internațională este într-o fază de erodare accelerată, cu războiul din Ucraina ca principal catalizator. Documentul consideră că riscurile de securitate se multiplică, alianțele se reașază, iar statele autoritare formează tot mai des blocuri de interese.
Drogurile – tratate oficial ca risc de securitate națională
Un alt punct sensibil pe ordinea de zi este raportul privind combaterea traficului și consumului de droguri în primele șapte luni ale anului. În ultimii ani, fenomenul a trecut de la statutul de problemă socială la cel de amenințare directă la adresa siguranței naționale, după o serie de tragedii și după valul de consum în rândul adolescenților.
Încă din 2023, CSAT a decis formarea unui grup de lucru interinstituțional, cu mandat clar de a elabora politici integrate și măsuri ferme împotriva traficului. Luni, consilierii prezidențiali și reprezentanții instituțiilor de forță vor analiza progresele—și, mai ales, lipsurile—unei lupte în care România continuă să fie o rută importantă de transport și o piață de desfacere în creștere.
Riscurile pentru 2026 și lecțiile exercițiilor NATO
CSAT va discuta și evaluarea riscurilor prognozate pentru anul 2026, într-un context în care tensiunile din regiune cresc, iar volatilitatea economică influențează direct stabilitatea internă. Un rol important în această evaluare îl are raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Documentul sintetizează modul în care instituțiile românești au reacționat în scenarii simulate de agresiune hibridă, atacuri cibernetice și presiuni militare în regiune. Astfel de exerciții sunt considerate esențiale pentru ajustarea procedurilor naționale de răspuns.
Un CSAT extins, cu o agendă complicată
Consiliul este condus de președinte și îi include pe premier, miniștrii Apărării, Internelor, Externelor, Justiției, Economiei și Finanțelor, directorii SRI și SIE, șeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate națională și secretarul CSAT.
Ultima ședință, din 25 septembrie, a decis o schimbare majoră în politica de apărare a spațiului aerian: dronele sau aeronavele militare care încalcă teritoriul României pot fi doborâte direct, la decizia comandantului misiunii, urmând procedurile NATO. Aeronavele civile intrate ilegal în spațiul aerian pot fi neutralizate doar cu aprobarea ministrului Apărării.
Ședința de pe 24 noiembrie va continua această linie, cu accent pe actualizarea listei obiectivelor strategice care trebuie protejate și pe consolidarea capacității României de reacție la scenarii de criză.
O reuniune care marchează intrarea României într-o nouă etapă strategică
Momentul este decisiv: aprobarea Strategiei Naționale de Apărare va fixa prioritățile statului pentru următorii ani, într-un context dominat de război la graniță, presiuni bugetare interne și o societate confruntată cu noi forme de risc, de la criminalitatea cibernetică până la consumul de droguri.
Pentru Președinție, ședința CSAT reprezintă consolidarea primelor luni ale mandatului lui Nicușor Dan. Pentru instituții, este momentul în care direcțiile strategice devin obligatorii. Iar pentru Parlament, este startul unei dezbateri care ar putea redesena modul în care România își înțelege și își gestionează securitatea națională.
Sursă foto – pixabay.com



