Fără să existe o statistică oficială, sute de familii din România au ales să-și educe copiii acasă. Două mame au povestit pentru Școala 9 experiența lor.

sondaj

Ana Maria Frânca a revenit în România în urmă cu doi ani din Anglia, unde a studiat și lucrat, și s-a stabilit în Prahova. „Mi-am dorit copiii mei să nu aibă parte de sistemul de educație, de bullying-ul, comparațiile, frica și teama de profesori, nedreptatea plus excesul de informații cu care sunt bombardați încă din clase primare”, spune mama.

Face homeschooling cu cei doi copii, fetița de 5 ani și băiețelul de 3 ani, printr-o aplicație online la care adaugă fișe de lucru plus diferite activități petrecute în natură. Anul acesta și-a înscris fetița și la cursurile unei platforme online de homeschooling, numită școală-umbrelă, „pentru a fi acoperită din punct de vedere legal.”

În noua lege a educației este specificat expres că se poate organiza învățământ cu frecvență la domiciliu doar „în situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului”, iar potrivit Regulamentului de organizare a unităților de învățământ, părinții care nu asigură școlarizarea elevului pe parcursul celor 13 ani obligatorii de școală, adică de la pregătitoare la clasa a 12-a, pot fi sancţionați „cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.”

De asemenea, Codul Penal pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală părintele care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace pe copil să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu.

Așa că majoritatea părinților își înscriu copiii la aceste platforme care funcționează legal în străinătate, după ce i-au scos din învățământul de stat românesc, susțin diferite examene și apoi încearcă să le echivaleze.

Opinii de la cei care au încercat homeschooling

„Metodele de predare și învățare sunt destul de învechite, școala românească are nevoie de un update la tot. Dar mai ales o îmbunătățire a relațiilor profesor-elev. Am cunoscut profesori pentru care copiii școlii făceau chetă să-i ia cadou de ziua lui și m-am întrebat în acel moment ce are acel profesor și nu au ceilalți? Cum de copiii care sunt priviți mereu ca răufăcători la grămadă au putut să se organizeze și să scoată din ei așa ceva?”, povestește măma 1

Am creat un program și orar zilnice în care, după masa de dimineață, copiii lucrau de sine stătător sau ajutați – cei mici, pe platforma educațională, cel puțin o jumătate de oră sau o oră la materiile de pe platformă, respectiv la matematică, științe sau limba engleză. Apoi, în funcție de orarul propus, studiau și la materiile în limba română. Le-am procurat inclusiv caiete de lucru pe lângă manual ca să aplice ceea ce învață din manual”, povestește programul zilnic mama 1. Ea era cea care îi ajuta când se împotmoleau.

„Acest sistem nu se potrivește oricărui copil. De exemplu, sora imediat ca vârstă după cea care a susținut A Level a ținut neapărat să o reînscriu în sistem, nu se putea acomoda cu statul acasă. Ținea legătura cu foștii colegi și le simțea lipsa. Asta era la începutul clasei a zecea. A stat doar un an acasă și apoi s-a întors la liceu. Acum este clasa a 12-a și e printre cei mai buni copii din clasă la învățătură. Vrea să dea anul acesta la Geologie-Geofizică”, povestește mama nr. 2

 

Sursă foto – pixabay.com