Autor – Mihaela-Alexandra Tudor
Deși este dificil să vorbim în acest moment de un narco-evanghelism românesc de talia celui brazilian, este cert că fenomenul nu este anodin și nici străin de mediile religioase românești. Apropierea dintre grupurile infracționale de trafic de drog, anumite biserici evanghelice și politică este de luat foarte în serios în contextul politic al anului 2024, un an foarte bun pentru a vedea acest fenomen problematizat măcar în programele candidaților care doresc să reprezinte românii și, mai ales, ale celor care se revendică drept politicieni creștini, preocupați de apărarea valorilor și a moralei religioase împreună cu angajarea responsabilității liderilor bisericilor, indiferent de denominațiune.
Apropierea dintre anumite grupuri evanghelice (neoprotestante) și traficul de droguri este evocată pentru prima dată mai apăsat în România, în media mainstream, în cazul recent al fiului pastorului penticostal Vladimir Pustan din Beiuș. Vladimir Pustan Jr., arestat preventiv pentru suspiciune de trafic de droguri și substanțe interzise, foarte periculoase, vândute mai ales adolescenților, este implicat împreună cu tatăl sau, un predicator hipermediatic, în sistemul de biserici de tip „big church” fondat de acesta din urmă în România și Marea Britanie, cu un imperiu financiar și un capital de influență în mediul evanghelic semnificative. El a fost agent de poliție în București și apoi în Beiuș, demisionând în 2019. Vlogger (religios!) la Fundația familiei „Cireșarii”, Vladimir Pustan Jr. contribuie alături de pastorul penticostal Vladimir Pustan-tatăl la dezvoltarea instituțiilor media proprii pe care acesta le-a construit și de care se servește pentru a susține cauze politice, mai ales prin afișajul alături de figuri precum cea a lui George Simion, exponentul dreptei extreme cu care se declară împreună luptător și care caută să găsească susținere în rândurile unor lideri religioși vocali și puternici din mediul neoprotestant, care au mâna asupra unei mase importante de credincioși care votează. De altfel, acești lideri religioși, cum este și Pustan, sunt activi în politică, mai ales în calitate de agenți de influență. Și dacă nu au aspirații pentru ei, personal, au pentru copiii lor. Vladimir Pustan Jr. a fost candidat la un mandat de consilier local și județean la Consiliul Local Beiuș și la Consiliul Județean Bihor pe listele PMP în 2020, fără a fi ales.
Acest fenomen al traficului de droguri în inima comunităților religioase poate părea nou pentru România. El are însă o amploare mondială, fiind documentat în mod sistematic și deschis în Brazilia, în mediul evanghelic. Poartă numele de narco-penticostalism sau narco-evanghelism.
Ce reprezintă această noțiune și ce realitate desemnează ea?
Termenul este utilizat de cercetătorii care se ocupă cu analiza traficanților de droguri care își însușesc în mod deschis denominațiunile evanghelice și, în ocurență, neopenticostale, în activitățile lor criminale. Acest fenomen, o cangrena nevindecată de mai mult de un deceniu în societatea braziliană (mai ales în favele, care au locuitori foarte religioși), este respins de comunitatea evanghelică braziliană, care nu exclude însă că un traficant de droguri poate participa la viața religioasă evanghelică, mai ales că în aceste comunități sunt pastori, care au fost ei înșiși traficanți de droguri, actualmente convertiți sincer și militanți pentru eradicarea fenomenului.
Ce anume a favorizat acest narco-evanghelism? Sunt multe cauze, însă câteva sunt proeminente. Potrivit lui Andrew Chesnut, profesor de studii religioase la Virginia Commonwealth University din Statele Unite ale Americii, specialist în neopenticostalismul brazilian, bisericile evanghelice în general sunt atractive pentru facțiunile criminale pentru că ele sunt foarte prezente în sistemul penitenciar și lucrează în proiecte de convertire a deținuților. În al doilea rând, apropierea bisericilor de lumea drogurilor este cauzată și de munca extrem de serioasă pe care o fac anumite comunități pentru a-i ajuta pe dependenții de droguri să scape de acest flagel. În al treilea rând, anumite comunități evanghelice ajung să aibă în rândurile lor traficanți activi pentru că liderii lor religioși își bazează mesajul pe o teologie a prosperității, care stabilește relații directe între succesul financiar și binecuvântările divine, permițând astfel dezvoltarea unei nevoi nesănătoase de căutare nelimitată a bogăției, indiferent de consecințe. În plus, promovarea teologiei prosperității este și un teren fertil pentru angajarea unor astfel de comunități, prin pastorii lor, în proiecte politice populiste: ei devin susținători direcți ai unor lideri politici populiști care, ca și evanghelia prosperității, promit o lume mai bună, o stare edenică aici pe pământ. In fine, unii credincioși din aceste comunități, foști traficanți de droguri, nu reușesc să se desprindă complet și continuă, fie din dependență, fie prin șantaj pentru că au datorii, activitățile de deal, la scară mai mică sau mai mare. Acesta este, pe scurt, tabloul cauzelor asocierii dintre criminalitatea traficului de droguri și comunitățile evanghelice din Brazilia. Însă fenomenul brazilian deși este foarte bine documentat și a devenit explicit pus în discuție pe agenda politică și în spațiul public mediatic brazilian, nu este unic în lume. Îl regăsim și în alte țări, și iată că iese timid și cu multe opoziții în ceea ce privește luarea în serios și în România.
Faptul divers reprezentat de cazul Pustan Jr. pe care îl evocăm aici, care pune în legătură teme importante pentru agenda publică precum traficul de droguri-influența politică-abuzul de religie, dincolo de persoanele implicate, ar trebui să fie luat în serios, ca un semnal de alarmă ce poate ascunde o situație mai complexă, cea legată de faptul că mediile religioase sunt potențiale canale de trafic de droguri, care își construiesc încrederea abuzând de ceea ce oamenii au mai intim: credință lor religioasă personală și valorile în care își ancorează perspectiva despre lume și viață. De reținut și faptul că arestările recente efectuate de DIICOT nu se reduc doar la fiul pastorului Pustan, un alt reprezentat al unei cunoscute denominațiuni din mediul religios neoprotestant, alta decât cea penticostală, foarte implicată și ea politic, a fost arestat și pus sub acuzație de trafic de droguri. Ar trebui, mai ales în acest an în care cetățenii români sunt chemați să își aleagă reprezentații la toate nivelurile de acțiune politică, să trecem dincolo de faptul divers în sine, de persoane și de confesiuni religioase și să privim fenomenul din perspectiva potențialului său dăunător pentru igiena și sănătatea societății românești viitoare, atâta vreme cât aceste rețele influențează și/sau aspiră să influențeze alegerile din 2024. Deși este dificil să vorbim în acest moment de un narco-evanghelism românesc de talia celui brazilian, este cert că fenomenul nu este anodin și nici străin de mediile religioase românești.
Cazul Pustan jr. și cel al prezbiterului dintr-o altă denominațiune neoprotestantă, care continuă să provoace o emoție puternică în mediul evanghelic din țară și din diaspora, arată că există un potențial de tip rețea, traficanți de droguri afiliați unor denominațiuni neoprotestante fiind activi în filierele de distribuție care afectează tinerii, dar mai ales adolescenții. Mai mult, apropierea dintre aceste grupuri infracționale de trafic de drog, anumite biserici evanghelice și politică este de luat foarte în serios în contextul politic al anului 2024. Evident, subiectele precum libertatea religioasă și de conștiința, valorile culturale religioase, familia și altele asemenea sunt importante, dar politicienii foarte populari și vocali în apărarea acestor teme, care se afișează creștini și contează să își reconducă mandatele pe aceleași probleme, adesea apărate cu intoleranță doar pentru a câștiga voturi, ar trebui să înscrie în programul lor politic și traficul de droguri din mediul religios și să cerceteze mai bine atunci când primesc susținere de orice fel din aceste zone. Pentru că bătaia este lungă, iar consecințele pentru credincioși, pentru practicarea sănătoasă a credinței într-o societate democratică, pentru apărarea libertății religioase și de conștiință și pentru lupta împotriva intoleranței religioase sunt enorme.
Desigur, este mai ușor să ne indignăm și să spunem că acesta nu este un fenomen caracteristic pentru România, că Pustan Jr. și alți presupuși traficanți de droguri neoprotestanți arestați sunt doar cazuri izolate… Însă, este o socoteală neigienică. Dacă o rețea religioasă este infiltrată de astfel de practici infracționale din interior, prin figuri influente, atunci trebuie să fie de ajuns pentru o punere în gardă. Se poate, de asemenea, replica faptul că sunt traficanți de droguri de nivel scăzut (justiția stabilește însă aceasta și nu opinia publică!), de obicei băieți tineri care pot avea o relație „autentică” cu religiozitatea. Însă nu este un raționament nici social, nici politic și nici moral. Este momentul să se ia în considerare la nivel politic și de societate civilă, precum și la nivelul responsabilității bisericilor această problemă și să se gândească concertat în perspectiva contracarării ei. Anul 2024 este unul foarte bun pentru a vedea acest fenomen problematizat măcar în programele candidaților care doresc să reprezinte românii și, mai ales, ale celor care se revendică drept politicieni creștini, preocupați de apărarea valorilor și a moralei religioase împreună cu angajarea responsabilității liderilor bisericilor, indiferent de denominațiune.
Mihaela-Alexandra Tudor este profesor univ. dr., specialist în media, politică și religie la Universitatea Paul Valéry Montpellier 3, Franța. Este co-fondator și director al Masterului în Comunicare Publică și Politică și director adjunct al centrului de cercetare CORHIS 7400 la aceeași universitate. De asemenea, are o activitate publicistică și de consultanță în media, furnizor de expertiză pentru La Deutsche Welle France, Agence France Presse, Le Nouveau Montpellier, Regards protestants, France 24, Le Canard Enchainé, 20minutes, TVRi, Hotnews & Contributors, etc.
Textele preluate în categoria ”Opinii” sunt asumate de autori și nu reprezintă, neapărat, poziția site-ului alert24.ro
Sursă foto – pixabay.com
