Din cauza statutului avut de-a lungul istoriei, în România există o obsesie legată de modul în care ne percep străinii și în principal occidentalii, prin aceasta îi includem pe toți cei de dincolo de Cortina de Fier. De multe ori românii, atunci când călătoresc în occident, au impresia că sunt priviți cu suspiciune. Acest lucru se datorează, în parte, stereotipurilor negative despre români care sunt vehiculate în mass-media internațională, impuse discursiv în anii 90, unele fiind bazate pe realitate, altele mai puțin.
Accederea României în NATO și mai apoi în UE a mai redus din acest complex/anxietate a românilor în raport cu occidentul, dar, ca orice conținut inconștient, se reîntoarce în sitații de criză. O astfel de criză, care a activat neîncrederea, este tema aderării la spațiul Schengen, temă neclară în termeni de utilitate pentru majoritatea cetățenilor români, dar generatoare de frustrare socială.
Pe baza de date generată de FlashData.ro, am realizat o cercetare la nivelul mass media și al rețelelor de socializare principale (facebook, instagram, tiktok și X) din România și de la nivelul țărilor Uniunii Europene.
Astfel, în tag cloud-urile de mai jos putem vedea cum a evoluat tonul și asocierile făcute de români cu subiectul Schengen în ultimele 6 luni.
Cum a evoluat în ultimele șase luni discuția despre spațiul Schengen în spațiul public românesc?
Graficele de mai jos prezintă cele mai folosite cuvinte în legătură cu termenul ”Schengen” în mass-media și social media (Facebook, Instagram, X, TikTok) în România.
Dincolo de cuvintele evidente folosite în legătură cu Schengen observăm că acum 6 luni ”Karl Nehammer” era inamicul public numărul unu iar ”ministrul de interne” juca un rol important.
În urmă cu trei luni ”președintele Klaus Iohannis”, ”curtea de justiție”, ”ministrul de interne”și ”ministrul de externe” devin asocierile principale cu Schengen iar cancelarul austriac trece în plan secund.
În ultimele 30 de zile dispare ”președintele Klaus Iohannis” și ”ministrul de interne” iar asocierile marcante sunt cu ”începutul lunii decembrie” atunci când are loc consiliul JAI, ”ministrul de externe”, ”Karl Nehammer” și se remarcă europarlamentarii ”Victor Negrescu”, ”Vlad Gheorghe” și ”Rareș Bogdan”.
În ultimele șase luni politicienii români care au comunicat pe temă s-au schimbat dar Karl Nehammer a rămămas constant în comunicarea pe temă, la fel și legătura România – Bulgaria.
Se remarcă așteptarea pentru Consiliul JAI din decembrie ceea ce înseamnă că atât în mass-media cât și pe rețelele sociale românii și-au pus mari speranțe în acest eveniment. Conform ultimelor informații apărute în spațiul public în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 4-5 decembrie aderarea României și Bulgariei la Schengen se află pe ordinea de zi dar nu va exista un vot pe această temă.
Cum ne percep europenii?
Graficul de mai jos prezintă raportarea presei din statele Uniunii Europene (mai puțin din Bulgaria și România) la cele două state, candidate la spațiul Schengen.
Este important de spus că vorbim de un număr de mențiuni diferite. Mai exact, România a fost menționată în presa europeană de 721 de ori iar Bulgaria de 348 de ori.
Se poate observa că România are o favorabilitate mai mare dar și mai multe mențiuni negative, acest lucru poate arată că țara noastră este subiect de dezbatere. Atunci când vorbim de favorabilitate netă în statele Uniunii Europene, putem spune că România are +5 iar Bulgaria -4.
Statele care se opun aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen sunt Austria și Olanda. În graficele de mai jos vom prezenta favorabilitate României și Bulgariei în presa din cele două state.
La nivelul presei austriece, în ultimele 30 de zile, România are o favorabilitate netă de +17.3% în timp ce Bulgaria are o favorabilitate de +8%
La nivelul presei olandeze, în ultimele 30 de zile, România are o favorabilitate netă de +2.4% în timp ce Bulgaria are o favorabilitate de +1.3%
Ceea ce apare evident în această cercetare FlashData.ro este că România este percepută ca o țară mai importantă decât ne percepem noi, cetățenii români, beneficiind de un complex care nu are legătură cu realitatea.
La mulți ani România!
FlashData este un instrument de cercetare de piață bazat pe inteligență artificială care măsoară opinii și comportamente în timp real. Călătorește prin rețelele sociale și adună, clasifică, localizează, extrage și ierarhizează informații despre: Convingeri, Preferințe, Tendințe, Dorințe, Percepții, Sentimente, Opinii.